Mirela Loșniță
Pensiile au înregistrat o ușoară creștere înainte de Crăciun, însă majorarea este modestă și nu reușește să compenseze scumpirile din economie. În același timp, datele demografice și dezechilibrele structurale ale sistemului public de pensii ridică semne serioase de întrebare privind sustenabilitatea plăților pe termen mediu și lung.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în trimestrul al III-lea din 2025 pensia lunară medie a ajuns la 2.941 de lei, în creștere cu doar 0,3% față de trimestrul anterior. Deși, la nivel nominal, valoarea pensiilor a urcat, puterea reală de cumpărare a scăzut, pe fondul inflației și al creșterii accelerate a prețurilor.
Pensii mai mari pe hârtie, mai mici în realitate
Raportul dintre pensia medie netă de asigurări sociale de stat, pentru limită de vârstă cu stagiu complet, și salariul mediu net a fost de 60,2%. Acesta reprezintă o creștere ușoară, de 0,6 puncte procentuale față de trimestrul anterior, însă rămâne la un nivel scăzut, insuficient pentru asigurarea unui trai confortabil la pensionare.
În termeni reali, situația este și mai îngrijorătoare. Indicele pensiei medii reale în trimestrul III din 2025 a fost de doar 94,1% față de trimestrul precedent, ceea ce înseamnă că pensionarii au pierdut din puterea de cumpărare, chiar dacă au primit sume mai mari pe fluturaș.
„Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat, pentru limită de vârstă cu stagiu complet, și salariul mediu net a fost de 60,2%, în creștere ușoară față de trimestrul anterior, +0,6%. Totuși, acest procent rămâne scăzut și reflectă în continuare limitările sistemului public de pensii în a asigura un nivel de trai adecvat la vârsta pensionării. Chiar dacă valoarea medie continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a pensiilor în trimestrul III din 2025 a scăzut, indicele pensiei medii reale fiind de 94,1% față de trimestrul precedent. La aceasta se adaugă scăderea numărului de contribuabili și declinul demografic, care reprezintă probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar www.mrfinance.ro.
Tot mai puțini salariați pentru tot mai mulți pensionari
În trimestrul al III-lea din 2025, numărul mediu de pensionari a fost de aproximativ 4,92 milioane de persoane, în creștere cu peste 3.000 față de trimestrul anterior. Raportul dintre pensionari și salariați a ajuns la un nivel alarmant: 8 pensionari la 10 salariați, la nivel național.
Există însă diferențe majore între regiuni. În București, raportul este de aproximativ 4 pensionari la 10 salariați, în timp ce în județul Teleorman se ajunge la 14 pensionari la 10 salariați. Aceste dezechilibre regionale accentuează presiunea asupra bugetului public.
Pilonul II, tot mai important pentru viitor
În paralel cu dificultățile sistemului public, pensiile private continuă să câștige importanță. Datele Autorității de Supraveghere Financiară arată că, în luna mai 2025, peste 8,3 milioane de români contribuiau la Pilonul II de pensii private obligatorii. Valoarea totală a activelor administrate a depășit 191 de miliarde de lei.
Aceste economii devin esențiale în contextul în care pensia publică nu mai poate asigura, singură, un nivel de trai apropiat de cel din perioada activă.
Ce urmează pentru viitorii pensionari
Chiar și în prezent, România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata de înlocuire a venitului prin pensie. Un studiu realizat de CFA arată că această rată va continua să scadă semnificativ în următoarele decenii: de la aproximativ 43% în prezent, la 30% în anul 2042 și la doar 24% în 2070.
Acest trend ridică probleme serioase privind adecvarea pensiilor pe termen lung, mai ales în contextul îmbătrânirii accelerate a populației și al scăderii dramatice a natalității. Potrivit INS, rata natalității din 2024 a fost cea mai mică din ultimul secol, continuând un declin început cu mai mulți ani în urmă.
„Aceste dezechilibre fac ca perspectivele pentru pensiile viitoare să fie dificile, mai ales cu începere din 2035, când generația «decrețeilor» va intra masiv la pensie. Să nu uităm și de faptul că rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace. La fel și în 2023, și în 2022. Asistăm, cu alte cuvinte, la un declin demografic”, precizează Ion Soltinschi.
În prezent, piramida demografică a României arată că cel mai numeros segment al populației este cel cu vârste între 45 și 60 de ani. Începând cu 2035, această generație va intra masiv la pensie, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe un sistem deja fragil.
