Miruna
Zi de profundă tristețe pentru lumea artistică românească. Maestrul Horia Moculescu, una dintre cele mai importante figuri ale muzicii ușoare, este condus astăzi, 16 noiembrie, pe ultimul drum. Prieteni, personalități ale scenei muzicale și cunoscuți de o viață au sosit la Cimitirul Bellu pentru a îi aduce un ultim omagiu celui care a lăsat în urmă un tezaur muzical incontestabil. În mijlocul acestei ceremonii încărcate de emoție, apariția fiicei sale, Nidia Moculescu, a atras atenția tuturor prin discreție, eleganță și o durere ce nu putea fi ascunsă. Momentul în care aceasta a pășit spre capela cimitirului a fost unul în care tăcerea s-a așternut firesc printre cei prezenți. Într-o ținută sobră și rafinată, Nidia a reușit să transmită, fără măcar să rostească un cuvânt, toată intensitatea doliului ei. Gesturile delicate, privirea coborâtă și pașii ezitanți au trădat o suferință profundă, pe care doar un copil o simte atunci când își pierde părintele.
Apariția Nidia Moculescu la funeralii, un amestec de demnitate, mister și profundă emoție
În imagini surprinse în exclusivitate, fiica regretatului compozitor a apărut într-o ținută impecabilă, aleasă cu grijă, în semn de respect pentru memoria tatălui ei. Culoarea închisă a vestimentației, accesoriile discrete și machiajul minimalist au conturat un portret de doliu sobru, dar în același timp elegant, exact în spiritul rafinat în care Horia Moculescu și-a trăit întreaga viață.
Nidia a așteptat în ușa bisericii, într-un cadru încărcat de simbolism, lăsând impresia unei femei copleșite de pierdere, dar puternice în fața inevitabilului. Privirile celor prezenți s-au îndreptat spre ea, recunoscând în postura ei nu doar durerea unei fiice, ci și tributul pe care fiecare gest îl aducea tatălui dispărut.
În timp ce rudele și prietenii apropiati au sosit rând pe rând, Nidia a rămas o prezență calmă, respectuoasă, aproape statuară. Durerea ei nu a fost una spectaculoasă sau zgomotoasă, ci o tristețe interioară, profundă, ce s-a văzut în fiecare privire coborâtă și în fiecare clipă de liniște. A reușit să îmbine emoția personală cu demnitatea, transformând momentul într-un adio plin de noblețe.
Ultimul omagiu adus maestrului Horia Moculescu, un reper al muzicii românești
Ceremonia de la Cimitirul Bellu a reunit numeroși artiști, colegi, prieteni vechi și oameni care i-au admirat creația de-a lungul timpului. Pentru toți, Horia Moculescu a însemnat mult mai mult decât un compozitor talentat — a fost mentor, model profesional și o figură emblematică a muzicii românești. Stilul său inconfundabil, felul cald de a vorbi și simțul umorului i-au asigurat un loc aparte în memoria colectivă.
La slujba de adio, vocile tremurate ale celor care l-au cunoscut au evocat momente, amintiri, situații de culise și fragmente dintr-o viață dedicată scenei și creației artistice. Cei care au trecut pragul capelei au aprins lumânări, au depus coroane de flori și au lăsat mesaje scrise pentru a-și exprima recunoștința față de maestru.
În acest decor solemn, imaginea Nidiei Moculescu a avut o forță aparte. Prezența ei a devenit un simbol al legăturii dintre generații, dintre creația tatălui și respectul copilului, dintre viața pe scenă și emoția din lumea reală. În tăcerea ceremoniei, felul în care Nidia a ales să își trăiască durerea a devenit ea însăși o poveste: una despre iubire filială, discreție, demnitate și respect.
Un adio plin de rafinament pentru un artist care a marcat generații
Astăzi, lumea artistică îl conduce pe Horia Moculescu pe ultimul drum, dar moștenirea sa muzicală rămâne vie. Fiecare melodie, fiecare armonie și fiecare apariție a lui de-a lungul anilor continuă să vorbească despre omul sensibil, laborios și elegant care a fost. Funeraliile de la Bellu au reprezentat nu doar un moment de despărțire, ci și o celebrare a unei cariere impresionante.
Nidia Moculescu, fiica maestrului, a completat acest adio printr-o apariție în care rafinamentul s-a împletit cu durerea. A transmis respectul suprem pentru tatăl ei, într-un mod în care eleganța a devenit limbajul doliului. Astfel, ceremonia nu a fost doar un moment de tristețe, ci și unul de omagiu profund adus unui titan al muzicii românești.
sursa foto : cancan.ro.
