Cezar2 Cezar
Într-un peisaj culinar unde ospitalitatea și aprecierea serviciilor prin bacșiș devin din ce în ce mai dezbătute, povestea unui român a captat atenția comunității online. După ce a refuzat să lase bacșiș într-un restaurant, datorită calității sub așteptări atât a mâncării cât și a serviciului, acesta a avut parte de o experiență pe cât de neașteptată, pe atât de neplăcută.
Hărțuire pentru lipsa bacșișului
Conform relatării personale publicate pe internet, clientul a fost hărțuit de chelneriță după ce a decis să nu lase tips-ul minim de zece procente sugerat, o practică care devine tot mai comună în unele localuri. Deși nu există o obligație legală de a oferi bacșiș după consumația într-un restaurant, presiunea socială și așteptările din partea personalului par să crească.
„Văd din ce în ce mai mult o atitudine ostilă a chelnerilor și ospătarilor care se simt îndreptățiți să își pună tipsul pe notă din oficiu. De asemenea, am fost chiar hărțuit în două ocazii când nu am lăsat tips fiindcă a fost serviciul foarte prost și mâncarea rea la gust. Mi s-a zis chiar de la obraz că sunt obligat să las tips minim 10%. Și asta la restaurante cu prețuri ca în Spania, chiar și ca în Franța, unde nu lasă nimeni nici măcar un euro. Ce e în neregulă cu oamenii?”, a notat un utilizator pe Reddit.
Confruntarea după un review negativ
Situația devine și mai tensionată când feedback-ul negativ este exprimat în spațiul virtual. O altă persoană a povestit cum a fost contactată de o chelneriță după ce a lăsat un review negativ pe pagina de internet a localului, evidențiind discrepanțe între prețurile afișate și cele de pe nota de plată, inclusiv bacșișul adăugat fără consimțământ.
„Eu am lăsat un review prost la o cafenea (prețuri mai mari pe bon, comandă greșită, tips băgat pe bon fără să fiu întrebată) și m-a căutat chelnerița pe Facebook și m-a luat la rost”, a povestit o altă utilizatoare.
„Românul și bacșișul.. ceva de poveste. Eu am pățit de câteva ori la Bolt, Uber, taxi să fie cursa de exemplu 15 lei și să dau 2 de 10 și mi-au zis direct „mersi, salut! ” și mereu am cerut ăia 5 înapoi. Majoritatea s-au uitat urât, dar unii au mai și pufăit”, „Acum câțiva ani am lăsat 10 lei la o notă de ~180. Mi-a adus înapoi bancnota și a zis că a fost plăcerea lui, rar așa chelneri, să își facă treaba din plăcere”, au scris alți utilizatori.
Legislația bacșișului și realitatea
Deși Legea 376/2022, care prevede notarea bacșișului pe bonul fiscal și nota de plată, este în vigoare de luni bune, efectele acesteia par să fie sub așteptările guvernamentale. Guvernul României a încasat un impozit semnificativ mai mic decât estimările inițiale, semn că practica bacșișului este încă un teritoriu neclar pentru mulți consumatori și afaceri.
Dezbaterile pe această temă scot la iveală diverse experiențe și percepții despre cultura bacșișului în România. De la ospătari care își asumă bacșișul fără să ofere rest, la clienți care se simt obligați să recompenseze servicii sub așteptări, poveștile subliniază o tensiune crescută între așteptările personalului de servire și percepțiile clienților.
„Centrul Brașovului, un restaurant cu renume. Acum 2 ani. Am plătit cu cardul și cash aveam doar bancnote mari, neavând ce să-i las. Îi plătesc, și după îmi strigă că sunt într-un restaurant unde, de obicei, lumea lasă bacșiș ospătarilor. Am rămas mut, cum poți să spui așa ceva cuiva? Câtă nesimțire? I-am închis gură spunându-i că eu lucrez într-un domeniu în care îmi fac treaba, plec acasă și cam atât, nu mă recompensează nimeni în plus pentru că îmi fac treaba bine (poliție), așa cum nici eu nu sunt obligat să-i recompensez lui muncă, având un salariu pentru care muncește. N-am mai călcat acolo”, a povestit o altă persoană despre experiența trăită la un restaurant din Brașov.
Aceste relatări evidențiază nevoia de claritate și echilibru în practica oferirii de bacșișuri. Este esențial ca industria ospitalității să găsească un teren comun care să respecte atât munca angajaților, cât și dreptul clienților de a aprecia la justa valoare serviciile primite. Până atunci, poveștile precum cele relatate vor continua să alimenteze dezbaterile despre eticheta și practicile legate de bacșiș în România.
