Numele Deliei Velculescu este tot mai des pomenit în ultimele zile în cercurile politice de la București, după discuțiile despre posibilitatea instalării unui guvern tehnocrat. În contextul tensiunilor politice și al problemelor economice, mai mulți lideri politici au transmis că România ar avea nevoie de un premier cu experiență economică solidă și credibilitate internațională.
În acest context, Delia Velculescu este considerată una dintre variantele aflate în analiză. Economista româncă are o carieră de peste două decenii în cadrul Fondului Monetar Internațional și a fost implicată în gestionarea unor dintre cele mai dificile crize economice din Europa.
Românca ajunsă în conducerea FMI
Originară din Sibiu, Delia Velculescu a plecat din România la vârsta de 18 ani pentru a studia în Statele Unite. Ulterior, și-a continuat pregătirea în domeniul economic și a urmat cursuri universitare la prestigioasa Universitate Johns Hopkins, unde și-a obținut atât masteratul, cât și doctoratul.
Cariera sa profesională s-a legat aproape integral de Fondul Monetar Internațional, instituție în cadrul căreia lucrează de peste 20 de ani. În prezent, ocupă funcția de director adjunct și coordonează misiuni economice importante la nivel internațional.
De-a lungul timpului, Delia Velculescu a devenit unul dintre experții apreciați ai FMI în gestionarea crizelor financiare și în negocierile economice complexe dintre state și creditorii internaționali.
Rol important în criza economică din Cipru
Numele economistei românce a devenit cunoscut la nivel internațional în timpul crizei financiare din Cipru. Delia Velculescu a coordonat echipa FMI implicată în negocierile pentru planul de salvare economică al statului cipriot.
La acel moment, Cipru traversa una dintre cele mai dificile perioade economice din istoria sa recentă. Sistemul bancar era aproape de colaps, iar măsurile cerute de creditorii internaționali erau extrem de dure și nepopulare.
Rolul Deliei Velculescu a fost esențial în negocierile privind reformele economice și măsurile fiscale necesare pentru stabilizarea economiei. Presa internațională și publicațiile din Cipru au remarcat rapid stilul său ferm de negociere.
Economista româncă a fost descrisă de presa cipriotă drept unul dintre cei mai duri negociatori ai FMI, tocmai din cauza pozițiilor stricte adoptate în timpul discuțiilor privind reformele economice.
Grecia, cea mai dificilă misiune
În anul 2015, Delia Velculescu a fost numită șefa misiunii FMI în Grecia, într-un moment extrem de tensionat pentru economia europeană.
Grecia se confrunta atunci cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, iar relațiile dintre autoritățile elene și creditorii internaționali deveniseră extrem de tensionate. Statul elen refuza să returneze aproximativ 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, iar negocierile erau urmărite de întreaga lume.
Misiunea Deliei Velculescu a fost aceea de a negocia reformele fiscale și măsurile economice considerate necesare pentru salvarea Greciei și evitarea unui colaps financiar care ar fi afectat întreaga zonă euro.
Discuțiile au fost extrem de dificile, iar fiecare decizie avea un impact major asupra stabilității economice europene. În acea perioadă, publicația britanică The Guardian o numea pe Delia Velculescu „Doamna de Fier” a FMI, datorită stilului său ferm și experienței acumulate în gestionarea crizelor financiare, potrivit Playtech.
Numele ei apare în discuțiile despre un premier tehnocrat
În ultimele zile, numele Deliei Velculescu a început să fie tot mai des asociat cu ideea formării unui guvern tehnocrat în România.
Surse politice susțin că președintele Nicușor Dan ar lua în calcul varianta desemnării unui premier independent politic, cu experiență economică și credibilitate externă, capabil să gestioneze problemele financiare și economice ale țării.
Mai multe partide au transmis public faptul că România ar avea nevoie, în actualul context, de un specialist care să inspire încredere atât instituțiilor internaționale, cât și mediului economic.
Până în acest moment, Delia Velculescu nu a comentat informațiile privind o posibilă intrare în politica românească și nici scenariile care o plasează în fruntea unui eventual guvern tehnocrat.
Totuși, experiența acumulată în cadrul FMI și rolul avut în gestionarea unor crize economice istorice au transformat-o într-unul dintre cele mai discutate nume pentru funcția de premier al României.
Sursa foto: Arhivă






















