Cristina Cohuț
Omul de afaceri Bogdan Peșchir, acuzat că ar fi finanțat ilegal campania electorală a lui Călin Georgescu, a reușit să obțină respingerea cererii de prelungire a arestului preventiv. Apărarea sa, condusă de avocatul dr. Constantin Ioan Gliga, a argumentat lipsa elementelor esențiale ale infracțiunii de corupere a alegătorilor. Potrivit apărării, donațiile lui Peșchir pe TikTok nu au avut scop electoral direct. În paginile care urmează, detaliem apărarea prezentată în instanță, argumentele invocate și implicațiile acestei decizii.
Apărarea lui Bogdan Peșchir: Lipsa determinării alegătorilor
În cererea depusă la instanță, avocatul lui Bogdan Peșchir a subliniat că faptele imputate nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru infracțiunea de corupere a alegătorilor. Principalul argument adus în fața judecătorilor a fost că donațiile făcute de Peșchir pe TikTok nu urmăreau determinarea explicită a utilizatorilor de a vota un anumit candidat.
Apărarea a citat mai multe conversații în care Bogdan Peșchir încuraja libertatea de alegere. Într-un dialog cu un utilizator TikTok, el afirma clar: „Nu îi plătesc să facă ceva. Fiecare face voluntar, ce crede și cum crede.”
De asemenea, în alte discuții, omul de afaceri le recomanda interlocutorilor să citească și să decidă singuri dacă doresc să susțină un candidat, relatează capital.ro.
Această abordare, potrivit apărării, exclude caracterul de determinare cerut de lege pentru a putea vorbi despre coruperea alegătorilor. Fără un act explicit de influențare a votului, donațiile nu pot fi considerate infracțiuni.
Un alt element invocat a fost faptul că multe dintre persoanele care au primit donații aveau deja o opțiune politică exprimată anterior interacțiunilor cu Peșchir, ceea ce face imposibilă presupunerea că au fost determinate de sumele primite.
Donațiile de pe TikTok, prezentate drept investiție personală
Un alt punct central al apărării a fost scopul donațiilor. Potrivit declarațiilor făcute în instanță, Bogdan Peșchir urmărea să-și crească notorietatea pe TikTok pentru viitoare proiecte antreprenoriale. În discuțiile citate în dosar, Peșchir afirmă că „vede contul TikTok ca pe o investiție” și că urmărea să atingă nivelul maxim de popularitate pe platformă.
În acest sens, donațiile făcute nu ar fi avut caracter electoral, ci comercial, vizând creșterea vizibilității personale. Avocatul Constantin Ioan Gliga a arătat că între 60% și 70% din sumele donate sunt reținute de platforma TikTok ca taxe, ceea ce confirmă că donațiile erau mai degrabă investiții de imagine decât plăți electorale.
Mai mult, apărarea a prezentat exemple de donații făcute de Peșchir către cauze caritabile, cum ar fi sponsorizarea unei mănăstiri din Brașov cu suma de 200.000 de lei. Aceste acțiuni, necorelate cu alegerile, întăresc ideea că Bogdan Peșchir avea un obicei constant de a susține diferite cauze și persoane, fără motivație electorală.
În fața instanței, avocatul a insistat asupra faptului că intenția clientului său nu a fost de a influența rezultatul alegerilor, ci de a-și dezvolta prezența online pentru obiective personale.
Susținerea unui candidat nu echivalează cu coruperea alegătorilor
Avocatul Gliga a pus accent pe distincția fundamentală între susținerea unui candidat și coruperea alegătorilor. Conform Constituției României și Convenției Europene a Drepturilor Omului, orice cetățean are dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv exprimarea susținerii pentru un candidat politic.
În fața instanței s-a argumentat că Bogdan Peșchir, în calitate de simplu cetățean, avea dreptul să își exprime public preferințele politice. El nu deținea funcții publice care să impună neutralitate politică și nu era obligat să respecte restricțiile aplicabile funcționarilor sau magistraților.
În plus, potrivit interpretării date de apărare, coruperea alegătorilor presupune o determinare clară a comportamentului electoral, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul donațiilor făcute de Peșchir. Acesta nu a cerut în mod explicit sau implicit ca beneficiarii să voteze pentru Călin Georgescu.
Declarațiile utilizatorilor TikTok audiați în dosar confirmă faptul că nu li s-au cerut voturi în schimbul donațiilor. Majoritatea au afirmat că susținerea candidatului Georgescu era alegerea lor personală și că donațiile nu au avut rolul de a influența decizia lor.
Proporționalitatea măsurii preventive, pusă sub semnul întrebării
Un alt punct forte al apărării a fost disproporționalitatea măsurii arestului preventiv față de gravitatea faptei imputate. Infracțiunea de corupere a alegătorilor este sancționată cu o pedeapsă maximă de trei ani de închisoare, ceea ce, potrivit apărării, nu justifică privarea de libertate pentru o perioadă prelungită.
În susținerea acestui argument, avocatul a invocat comparații cu alte cazuri penale, în care acuzați de fapte mai grave, inclusiv omor calificat sau trafic de droguri, au fost lăsați în libertate sub control judiciar.
Astfel, apărarea a solicitat punerea de îndată în libertate a lui Bogdan Peșchir și, în subsidiar, aplicarea unei măsuri mai blânde, cum ar fi controlul judiciar. Avocatul a subliniat buna integrare socială a clientului său, lipsa antecedentelor penale și conduita cooperantă în timpul anchetei.
Instanța a admis cererea, respingând prelungirea arestului preventiv și permițându-i lui Peșchir să părăsească arestul în condiții stabilite prin control judiciar.
Implicațiile și efectele deciziei
Decizia instanței de a respinge prelungirea arestului preventiv în cazul Bogdan Peșchir are implicații importante atât pentru evoluția procesului său penal, cât și pentru discuția mai largă privind drepturile electorale și libertatea de exprimare.
Apărarea a reușit să aducă în prim-plan o serie de teme esențiale: diferența dintre exprimarea unei opinii și coruperea efectivă a votului, dreptul cetățeanului de a susține public un candidat și importanța proporționalității măsurilor preventive.
Este de așteptat ca procesul să continue cu audieri suplimentare, expertize și analiza aprofundată a contextului în care au fost realizate donațiile. Apărarea intenționează să probeze în continuare că activitățile lui Peșchir pe TikTok nu au vizat fraudarea alegerilor, ci au avut un scop personal și comercial.
De asemenea, cazul Bogdan Peșchir ar putea deveni un precedent interesant pentru modul în care sunt tratate în instanță interacțiunile dintre social media și campaniile electorale. Într-o lume în care rețelele sociale joacă un rol tot mai important în politică, definirea clară a limitelor dintre susținere și corupere electorală va deveni tot mai relevantă.
Pentru moment, Bogdan Peșchir își poate pregăti apărarea în libertate, sub supravegherea autorităților judiciare. Rămâne de văzut cum va evolua procesul și dacă acuzațiile formulate împotriva sa vor rezista unei analize riguroase în instanță.
