Georgescu Dragos
Ion Iliescu, fost președinte al României și unul dintre cei mai influenți lideri ai tranziției postcomuniste, s-a stins din viață marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani. Internat timp de peste două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, acesta a pierdut lupta cu o formă avansată de cancer pulmonar. Vestea morții sale a fost confirmată oficial de echipa medicală, care a precizat că, pe fondul mai multor afecțiuni cronice, organismul slăbit al fostului șef de stat a cedat treptat.
Cum arată casa în care a trăit Ion Iliescu. Suma infimă pe care a dat-o pe vila de protocol
În ultimele decenii, Iliescu s-a retras din viața publică, alegând să trăiască în discreție alături de soția sa, Nina Iliescu. Reședința sa se afla în cartierul Primăverii, una dintre cele mai exclusiviste și scumpe zone ale Bucureștiului. Casa în care a locuit fostul președinte a fost mult timp în centrul unor controverse și anchete de presă, nu doar din cauza poziției sale politice, ci mai ales a prețului infim cu care a fost achiziționată: doar 7.100 de dolari.
Cartierul Primăverii este considerat de decenii inima rezidențială a elitei politice românești. Construit în perioada comunistă pentru a găzdui nomenclatura de rang înalt, acest perimetru urban păstrează și astăzi o aură de exclusivism. În anii ’90, aici locuiau cei mai puternici oameni ai țării, de la miniștri și generali, până la președintele în funcție.
Vila în care a locuit Ion Iliescu până la finalul vieții sale este o construcție cu etaj, situată pe o stradă retrasă, bine păzită, cu acces restricționat. Dispusă pe un teren generos, proprietatea are grădină, garaj și camere ample, mobilate cu bun gust, dar fără opulență excesivă. Cei care au vizitat casa în anii în care Iliescu mai primea invitați spun că spațiul reflecta sobrietatea și stilul de viață modest pe care fostul președinte pretindea că îl duce.
Casă Ion Iliescu.
Potrivit anchetelor de presă, Iliescu nu a fost chiriaș întâmplător în această vilă. Repartizarea sa în imobil a fost una privilegiată, ca urmare a poziției de președinte al României în perioada 1990–1996. Dar ceea ce a atras atenția opiniei publice a fost modul în care această locuință de stat a devenit, într-un timp scurt, proprietate personală.
În anul 1997, la scurt timp după ce pierduse alegerile prezidențiale în fața lui Emil Constantinescu, Ion Iliescu a cumpărat apartamentul din vila de lux în care locuia împreună cu soția sa. Suma plătită? Doar 7.100 de dolari. În contextul în care valoarea reală a unei asemenea proprietăți depășea cu mult 150.000 de dolari chiar și la nivelul pieței imobiliare din anii ’90, această tranzacție a stârnit critici dure și acuzații de abuz de putere.
Conform unei anchete publicate de cotidianul Evenimentul Zilei, în perioada în care Guvernul era condus de Nicolae Văcăroiu, a fost emisă o ordonanță de urgență care permitea chiriașilor din locuințele RAAPPS (Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat) să le cumpere. În baza acestui act normativ, Viorel Hrebenciuc, secretar general al Guvernului, a semnat, în perioada august-noiembrie 1996, peste 50 de ordine speciale. Acestea au permis apropiaților din PSD și din fostul FSN să cumpere locuințe de protocol la prețuri simbolice, în cartiere precum Primăverii și Dorobanți.
„Spre sfârşitul anului 1996, când oamenii lui Iliescu au simţit că vor pierde puterea în favoarea lui Emil Constantinescu, premierul Nicolae Văcăroiu a emis o Ordonanţă prin care chiriaşii îşi puteau cumpăra locuinţele. Viorel Hrebenciuc, şef al Secretariatului General al Guvernului, a semnat în perioada august-noiembrie 1996 peste 50 de ordine speciale prin care apropiaţii PDSR au achiziţionat de la RAAPPS locuinţe luxoase, situate în cartierele Primăverii şi Dorobanţi, la preţuri cuprinse între 1.000 şi 15.000 de dolari”, scria publicația.
Iliescu, beneficiar al „privilegiului de chiriaș”
Tranzacția lui Ion Iliescu a fost finalizată în primele luni ale anului 1997. Deși nu mai ocupa nicio funcție oficială, fostul președinte a profitat de cadrul legislativ adoptat de Guvernul condus de propriul partid. Astfel, a reușit să achiziționeze apartamentul din vila de lux în care locuia deja, ca beneficiar al locuinței de protocol în perioada mandatului său.
Oficial, tranzacția a fost legală. Neoficial, presa și o parte a opiniei publice au considerat că era vorba despre o schemă organizată pentru a „recompensa” oameni politici de top și apropiați ai puterii. Ion Iliescu nu a comentat public niciodată în mod detaliat această achiziție, iar întrebat în trecut despre valoarea casei sale, a minimalizat subiectul, invocând faptul că vila este „o locuință modestă”.
În mod ironic, într-o Românie care abia ieșea din tranziție și în care mii de familii nu aveau acces la locuințe decente, fostul șef al statului a reușit să devină proprietar într-una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei, plătind echivalentul unui autoturism second-hand.
De-a lungul anilor, casa lui Ion Iliescu din Primăverii a revenit periodic în atenția publică. Mai ales în perioadele în care s-a discutat despre averile demnitarilor și despre modul în care locuințele de protocol au fost trecute, discret, în proprietate personală.
Reședința sa a fost analizată și în rapoarte oficiale privind patrimoniul fostelor locuințe RAAPPS. În mai multe anchete de presă, casa a fost descrisă ca având o suprafață de peste 200 de metri pătrați, cu grădină interioară, garaj și anexe. De asemenea, se spunea că statul a continuat să asigure paza obiectivului prin angajați ai SPP, chiar și după ieșirea din funcție a fostului președinte, aspect ce a generat alte controverse.
În ultimii ani de viață, Ion Iliescu nu a mai fost văzut în public, iar vila sa a rămas un spațiu izolat, discret, păzit în permanență. Singurele informații despre locuință veneau din partea vecinilor sau a jurnaliștilor care, ocazional, încercau să documenteze viața de după politică a fostului lider.
Ce se va întâmpla cu vila după moartea fostului președinte
Odată cu moartea lui Ion Iliescu, apare întrebarea ce se va întâmpla cu această reședință emblematică. Fiind o proprietate privată, trecută pe numele său, vila va intra în procedura de succesiune. Având în vedere că Ion Iliescu nu a avut copii, iar soția sa, Nina Iliescu, are o vârstă înaintată, moștenirea se va gestiona în funcție de prevederile legale și de existența unui eventual testament.
În cazul în care nu există alți moștenitori direcți sau dacă vila nu este revendicată, statul român ar putea interveni pentru a-i atribui o destinație publică. Se speculează deja că imobilul ar putea fi transformat într-un muzeu dedicat perioadei de tranziție post-1989, deși un asemenea proiect ar fi, fără îndoială, controversat, având în vedere polarizarea profundă generată de numele Iliescu.
În mod cert, vila din Primăverii va rămâne, pentru mult timp, un simbol al felului în care clasa politică de tranziție a știut să transforme funcția publică în avantaj personal. Povestea celor 7.100 de dolari plătiți pentru o casă de zeci de ori mai valoroasă rămâne un exemplu grăitor despre discrepanțele dintre realitatea cetățeanului obișnuit și privilegiile liderilor politici.
