Georgescu Dragos
Moartea fostului președinte Ion Iliescu a provocat un val de reacții în spațiul public românesc, de la mesaje oficiale de condoleanțe până la rememorări ale carierei politice a celui care a condus România în tranziția de la comunism la democrație. Însă, nu toți au ales să vorbească cu respect despre cel dispărut. Printre vocile critice s-a numărat și jurnalista Anca Alexandrescu, realizatoare la Realitatea Plus, care a reluat, chiar în ziua morții acestuia, o serie de acuzații și reproșuri adresate direct fostului șef al statului.
De ce îl urăște Anca Alexandrescu atât de mult pe Ion Iliescu. Ce a putut să spune despre fostul președinte chiar în ziua morții lui
În emisiunea „Culisele statului paralel”, difuzată pe 5 august, Anca Alexandrescu a vorbit fără rezerve despre relația sa tensionată cu Ion Iliescu și despre experiențele avute în timpul mandatelor acestuia. Jurnalista nu a ascuns faptul că nu a avut niciodată o opinie pozitivă despre liderul FSN și fondatorul Partidului Social Democrat și că, încă din tinerețea sa profesională, a fost în dezacord cu politicile și deciziile acestuia.
Anca Alexandrescu a debutat ca jurnalist în perioada în care Ion Iliescu domina scena politică. Pe atunci, tânăra reporteră lucra la cotidianul Evenimentul Zilei, o publicație care avea o abordare critică la adresa puterii și care se afla adesea în conflict cu Administrația Prezidențială. Din cauza materialelor pe care le publica, Alexandrescu a avut numeroase confruntări cu echipa de comunicare a președinției, ajungând, la un moment dat, să i se retragă chiar acreditarea de presă de la Palatul Cotroceni.
Potrivit propriilor declarații, ziarista a avut mereu dificultăți în a accesa informațiile oficiale din partea Administrației Prezidențiale. Ea susține că staff-ul lui Ion Iliescu punea piedici jurnaliștilor care nu erau considerați „prietenoși” cu puterea. „În ultima vreme, Biroul de Presă de la Palatul Cotroceni instigă ziariștii împotriva președintelui Ion Iliescu, punându-le tot felul de piedici”, nota jurnalista în paginile Evenimentului Zilei.
În cadrul emisiunii din 5 august, Alexandrescu a ținut să amintească și rolul jucat de Ion Iliescu în transformarea Partidului Social Democrat, despre care spune că a fost compromis prin susținerea unor personaje controversate.
„Am să îi reproșez foarte multe lucruri, cel puțin în legătură cu PSD, pentru că poate sunt foarte mulți cei care au uitat că Ion Iliescu a girat oameni precum Marian Vanghelie și alte personaje care au dus în derizoriu PSD”, a spus ea în direct.
Jurnalista a reluat și acuzațiile conform cărora Iliescu l-a preferat pe Mircea Geoană în detrimentul lui Adrian Năstase, în ciuda faptului că cel din urmă avea, la vremea respectivă, o susținere puternică în partid. De asemenea, l-a catalogat pe Victor Ponta drept „cârlan”, o etichetă care a rămas în mentalul colectiv și care, potrivit Ancăi Alexandrescu, denotă modul disprețuitor în care Ion Iliescu a tratat o parte din liderii mai tineri ai formațiunii.
„A tolerat în jurul lui niște personaje, pentru că, trebuie să spunem adevărul, începuturile statului paralel au pornit de pe vremea lui Adrian Năstase. Iar Ion Iliescu a trecut cu vederea foarte multe lucruri”, a continuat ea, accentuând ideea că structurile de putere opace, care influențează și azi politica românească, își au rădăcinile în epoca Iliescu.
Conflict deschis cu staff-ul de la Cotroceni
Una dintre cele mai vechi și persistente nemulțumiri ale Ancăi Alexandrescu a fost legată de modul în care Administrația Prezidențială comunica cu presa. Ea a acuzat, în mai multe rânduri, Biroul de Presă de la Cotroceni că distribuia informațiile oficiale în mod selectiv, favorizând anumite publicații în detrimentul altora.
Într-un articol publicat în Evenimentul Zilei în anii 2000, Alexandrescu relata că, adesea, programul oficial al președintelui era comunicat jurnaliștilor cu doar câteva zeci de minute înaintea începerii activităților, îngreunând semnificativ acoperirea mediatică. „Să nu mai vorbim de acreditările speciale care trebuie făcute peste acreditările permanente, la fiecare acțiune. Procedura este infernală”, se plângea jurnalista.
Mai mult, ea i-a acuzat pe reprezentanții Biroului de Presă – nominalizându-le pe Vali Georgescu și Mioara Pometcu – că distribuiau comunicatele de presă „după preferințe”, ceea ce crea un dezechilibru între instituțiile media și afecta obiectivitatea și transparența comunicării publice.
Unul dintre episoadele cele mai tensionate dintre Anca Alexandrescu și echipa prezidențială condusă de Ion Iliescu a avut loc în timpul unei deplasări oficiale în Emiratele Arabe Unite. Jurnalista făcea parte din delegația de presă care îl însoțea pe șeful statului și a relatat o discuție informală purtată la bordul avionului prezidențial.
Potrivit relatării publicate ulterior în Evenimentul Zilei, Iliescu ar fi comentat, într-un cadru restrâns, că este surprins de faptul că un lider considerat „semianalfabet”, referindu-se la un oficial din Emirate, a reușit să transforme țara într-un model de dezvoltare economică. Comentariul a fost preluat ca știre de redacția EVZ, iar titlul ales de Ion Cristoiu – redactorul-șef de atunci – a amplificat reacțiile.
Acea dezvăluire a stârnit furia Administrației Prezidențiale, iar reacția nu a întârziat să apară: Anca Alexandrescu a fost sancționată prin retragerea acreditării. Acest episod a devenit simbolic pentru conflictul de durată dintre ziaristă și puterea politică reprezentată de Ion Iliescu. Alexandrescu a văzut în acest gest o dovadă a intoleranței față de presă și a tendinței de control asupra mesajului public.
Reacții din presă și din politică
Declarațiile Ancăi Alexandrescu, lansate chiar în ziua morții fostului președinte, au stârnit controverse. Unii jurnaliști și analiști politici au considerat că momentul ales pentru a reaminti conflictele cu Iliescu nu este potrivit, având în vedere că familia și opinia publică își luau rămas bun de la o figură istorică. Alții, însă, i-au dat dreptate jurnalistei, considerând că, tocmai în astfel de momente, este nevoie de o abordare onestă și completă a trecutului.
Ion Iliescu rămâne o figură polarizantă în istoria postdecembristă a României. Unii îl văd ca pe artizanul tranziției pașnice de la comunism la democrație, în timp ce alții îl consideră responsabil pentru consolidarea unui sistem politic corupt și opac. Anca Alexandrescu face parte din a doua categorie și nu a ezitat să o spună, chiar și în momente de maximă sensibilitate publică.
Într-o societate în care memoria colectivă este adesea selectivă, astfel de luări de poziție pot contribui la o înțelegere mai completă a realităților politice din ultimele decenii. Jurnalismul critic, chiar și când deranjează, are rolul de a păstra vie dezbaterea despre trecut, mai ales atunci când acesta continuă să influențeze prezentul.
Anca Alexandrescu a demonstrat, prin întreaga sa carieră, că este o jurnalistă care nu se teme să își exprime opiniile, chiar și atunci când acestea îi pot atrage represalii. Fie că a fost vorba de presiuni din partea administrației, de retragerea acreditărilor sau de campanii de denigrare, ziarista a continuat să își facă meseria cu încăpățânare și luciditate.
În contextul decesului lui Ion Iliescu, poziția sa poate fi privită atât ca un act de curaj jurnalistic, cât și ca o dovadă a faptului că, în democrație, dreptul la critică nu se stinge odată cu cel criticat. Moartea unui lider politic nu anulează responsabilitățile acestuia, iar istoria nu trebuie să fie rescrisă pentru a fi confortabilă. Iar dacă un jurnalist, în baza experiențelor directe, alege să spună ce a trăit și ce a observat, are nu doar dreptul, ci și datoria de a o face.
