Cum cucerea Jean Paler femeile, în perioada comunistă. A dezvăluit secretul

În anii de glorie, ai tinereții sale, Jean Paler era un mare cuceritor și avea multe pretendente la inima lui. Artistul era burlac și adora să fie înconjurat de femei frumoase. Acesta avea trucuri pentru a le fermeca pe doamne.

Jean Paler, un mare cuceritor

Acesta cucerea femei în perioada comunistă ajutându-se de flori, cutii de bomboane și alte mici atenții, deoarece bărbații trebuiau să se străduiască maim ult într-o eră în care tehnologia nu exista la nivelul de astăzi. Femeile se curtau mereu la discuții față în față. Ori le fermecai ori te părăseau.

Totodată punctualitatea era o caracteristică cheie, iar tinerii din anii ’70 – ’80 obișnuiau să-și dea întâlnire în zone bine cunoscute ale Bucureștiului fără a putea știi dacă persoana vine la timp sau nu, nevorbind ore în șir prin telefon.

„Era greu să ajungi la inima lor, în anii comunismului. Nu exista întâlnire fără buchetul de flori. Trebuia să fii nesimțit să te duci la o întâlnire fără o garoafă. Trebuia să ajungi la întâlnire cu o jumătate de oră înainte, ca să o aștepți, să fii punctual.

Toate acestea însemnau bile albe pentru tine, în ochii fetei. Cele mai multe întâlniri se dădeau într-un loc cunoscut, în centrul Bucureștiului. Spuneai: ”Ne vedem la Ceas, la Universitate!”, a povestit Jean Paler pentru ego.ro.

Unde se întâlnea Jean Paler cu pretendentele lui

Jean Paler susține că frângea multe inimi:

„Pe multe le-am cunoscut în autobuz, în tramvai. Pe stradă, așa, mi-era rușine. Mi s-a întâmplat să cunosc o tipă în tramvai, era înghesuială. Îmi amintesc că eram la clasa a doua, costa 25 de bani biletul, la clasa întâi era 30 de bani, dar pe atunci te uitai și la 5 bani.

În acea aglomerație ne-a împins lumea și fata m-a călcat pe picior cu tocul cui. Am jelit că nu puteam să ridic piciorul, eram ca sardinele. S-a scuzat, era tare frumușică, studentă la Agronomie. Am întrebat-o până unde merge, a zis că va coborî la Piața Coșbuc.

M-am oferit să o ajut, să îi țin eu geanta, părea foarte grea. M-am prezentat, așa cum era pe atunci, protocolar și cu bun-simț, și i-am zis așa: ”Aș vrea să ne revedem. Mi-ar plăcea să mă călcați cu pantoful și pe piciorul celălalt!”. A acceptat o întâlnire, peste trei săptămâni, la Ceas, la Universitate.”, a adăugat artistul