Vanatoru Andreea
În perioada comunistă, modul în care familia Ceaușescu marca Paștele era departe de ritualurile obișnuite ale credincioșilor. Deși sărbătoarea era tratată cu atenție din punct de vedere organizatoric, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu nu respectau practicile religioase tradiționale și nu participau la slujbele de Înviere.
Nicolae și Elena Ceaușescu nu respectau tradițiile de Paște
Sursele istorice arată că Paștele era petrecut într-un cadru controlat, în spațiile private ale reședinței, unde mesele festive erau atent pregătite. În meniu se regăseau preparate specifice acestei perioade – ouă roșii, cozonac, carne de miel și fructe – însă fără a exista vreo implicare spirituală sau religioasă în desfășurarea sărbătorii. În unele situații, alimentele erau chiar „binecuvântate” formal de un cleric, mai degrabă din protocol decât din convingere religioasă.
Martorii și istoricii au descris atmosfera acestor sărbători ca fiind una mai degrabă protocolară și rigid organizată. Activitățile nu se opreau, iar programul zilnic rămânea neschimbat: mese regulate, jocuri precum șahul sau șeptica și momente de relaxare în grup restrâns. Nici ceilalți demnitari prezenți nu se abăteau de la această rutină, fiind ținuți sub o strictă supraveghere.
Ce mâncau de Paște?
„Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. La sărbători venea un călugăr care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut”, a explicat Camil Rogusky, potrivit Adevărul.
Potrivit mărturiilor din epocă, Paștele în familia Ceaușescu nu includea post, participare la biserică sau salutul pascal tradițional „Hristos a înviat!”. Accentul era pus exclusiv pe componenta culinară a sărbătorii, nu pe dimensiunea ei religioasă. Există chiar relatări potrivit cărora orice detaliu lipsă din meniul festiv era corectat imediat, indiferent de moment, semn al controlului strict asupra fiecărui aspect al acestor zile.
Singurul desert pe care îl adorau
Potrivit relatărilor Suzanei Andreiaș, menajera familiei, existau momente în care fostul lider manifesta o preferință clară și insistentă pentru un desert simplu: cozonacul cu stafide. În anumite ocazii festive, acesta solicita ca preparatul să fie pregătit fără variații sofisticate, punând accent pe rețeta clasică, cunoscută din bucătăria tradițională românească.
Mărturiile din epocă sugerează că, în ciuda protocolului strict și a meselor atent organizate, Ceaușescu păstra uneori gusturi relativ simple, preferând preparatele tradiționale necomplicate, precum acest tip de cozonac, care era nelipsit de pe masa de sărbătoare.
„Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii.
Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşti, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid – n.r), frumos aranjat pe tavă. ‘De unde este cozonacul ăsta?’, mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. ‘Tu n-ai făcut?’. N-am făcut!
Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu. ‘Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!’. În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie.
Şi o întreb pe fata din casă: Olimpia, cine a mâncat, mă, cozonacii ăia? ‘Dumnealor au mâncat’, a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide”, spunea Suzana Andreiaș, scrie România TV.
