Loredana Ionescu
Iernile anilor ’80 au rămas în memoria multor români ca fiind printre cele mai dificile. Pe lângă lipsurile economice cu care se confrunta țara în ultimii ani ai regimului comunist, vremea severă făcea ca sezonul rece să fie greu de suportat. Pentru cei care dețineau o mașină, condusul pe timp de iarnă ajunsese un lux la care mulți renunțau.
Motivul pentru care mulți români își țineau autoturismele pe butuci
Potrivit relatărilor vremii, traficul auto se reducea drastic atunci când temperaturile scădeau, iar autoritățile impuneau restricții stricte. Austeritatea și măsurile de economisire se reflectau direct pe șosele, unde circulația devenea tot mai limitată.
Una dintre cele mai dificile ierni a fost cea din 1985, când autoritățile au interzis folosirea autoturismelor personale timp de trei luni. Presa internațională nota la acea vreme amploarea crizei energetice.
„Iarna anului 1985 fusese cea mai grea din ultimii 30 de ani, gazul și electricitatea au căzut sau au fost întrerupte pentru zile întregi, în timp ce temperaturile coborau în oraș până la minus 19 grade Celsius. Pentru a economisi energia, iluminatul stradal a fost oprit în cea mai mare parte a țării, folosirea mașinilor personale a fost interzisă timp de trei luni, iar radiatoarele electrice pentru interior au fost interzise complet”, scria publicația Los Angeles Times, în anul 1985.
Iarnă extrem de severă și restricții dure
Măsurile drastice luate pentru economisirea energiei au afectat atât confortul oamenilor, cât și posibilitatea de a folosi autoturismele. În București, nopțile se desfășurau aproape în întuneric, iluminatul public funcționând doar pe câteva bulevarde principale.
„Din 25 martie, după o interdicție de trei luni, autoturismele particulare au fost permise din nou pe drumuri, deși circulația era limitată la o zi da, una nu”, spunea un corespondent de la The Washington Post, într-un reportaj realizat în 1985.
Astfel, în anii ’80, indiferent dacă ninsese sau nu, românii erau adesea nevoiți să renunțe la mașinile personale. Raționalizarea benzinei, restricțiile de circulație și condițiile dificile făceau ca traficul rutier să fie aproape inexistent.
Un martor al acelor vremuri descria situația astfel, pe platforma Quora:
„Traficul auto înainte de 1989 era un fel de glumă. În satul meu puteam juca fotbal-tenis pe drumul național Brașov–Pitești. Puteam juca fără probleme 20 de minute fără să treacă nicio mașină. Existau mașini, dar rația de 20 de litri de benzină pe lună era un impediment major pentru orice formă de circulație auto.
În plus, în fiecare duminică aveau voie să circule doar mașinile cu numere pare sau impare (alternativ). Iarna, timp de trei luni pe an, circulația autoturismelor private era interzisă din cauza zăpezii abundente. Nu conta dacă afară ninsese sau nu”, scria un român pe platforma Quora, conform sursei citate, relatează Click!
Cum se depozitau mașinile iarna
În contextul restricțiilor, mulți proprietari decideau să-și imobilizeze mașinile pentru întreaga perioadă rece. Publicațiile de atunci ofereau recomandări detaliate despre modul în care un autoturism ar trebui pregătit pentru „hibernare”.
Almanahul Scânteia scria, încă din 1967:
„Dacă totuși dorim să imobilizăm vehiculul, acesta trebuie așezat pe capre, iar roțile scoase, cu pneurile menținute la presiune normală. Rezervorul de benzină trebuie golit și curățat, radiatorul de asemenea, în cazul în care nu este sigilat. Părțile nichelate se vor unge pentru a nu rugini, chiar dacă imobilizarea se face în garaj sau magazie.
Umezeala este un mare inamic al caroseriei, iar toate părțile metalice ale acesteia trebuie controlate și acoperite cu un strat de vopsea de protecție, indiferent dacă sunt sau nu vizibile. Acumulatorul trebuie demontat și ținut într-un loc încălzit, după ce în prealabil i-am verificat încărcarea, nivelul și concentrația acidului”, scria Almanahul Scânteia, încă din 1967.
Sursa foto: Arhivă
