Cristina Cohuț
Ziua de luni, 12 mai 2025, aduce o ușoară undă de calm în piața valutară, după câteva zile marcate de emoție politică, fluctuații neașteptate și o presiune psihologică uriașă asupra monedei naționale. Leul rezistă. Fragil, dar vizibil. Euro rămâne peste pragul simbolic de 5 lei, dar pierde teren ușor față de ziua de vineri. Dolarul american și lira sterlină evoluează și ele într-un ritm prudent, marcat de evenimente externe și de incertitudini locale. Iar în spatele cifrelor, investitorii citesc semnale, iar analiștii trasează direcții.
Leul rămâne sub presiune, dar se stabilizează
Cursul Băncii Naționale a României publicat în jurul orei 13.00 arată o depreciere modestă a monedei europene: 1 euro = 5.0993 lei, față de 5.1165 lei vineri. Este o scădere de 0,0172 lei, aparent infimă, dar care trimite un semnal clar: prăbușirea leului s-a oprit. Cel puțin pentru moment, relatează newsweek.ro.
Valoarea de 5.10 lei pentru un euro rămâne un prag psihologic. Nu doar pentru investitori, ci și pentru publicul larg. Este linia care separă echilibrul de panică. Unii analiști au avertizat de luni de zile că trecerea acestui nivel ar putea produce reacții în lanț. Nu s-a întâmplat încă. Dar incertitudinea politică menține presiunea.
Dobânzile ridicate ale titlurilor de stat românești oferă încă o ancoră importantă. Investitorii le cumpără masiv, ceea ce reduce temporar cererea de valută. Este un răgaz, nu o rezolvare.
George Simion, factorul politic care influențează moneda
Pentru prima dată în mod explicit, economiștii vorbesc despre efectul politic asupra leului. Și numele care apare cel mai des este cel al lui George Simion, candidatul AUR ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. O prezență care, în viziunea pieței, generează incertitudine.
Simion a fost acuzat public de ambasadorul României în SUA că subminează interesul național prin declarații legate de programul Visa Waiver. Ulterior, șapte foști ambasadori americani au transmis o scrisoare prin care avertizau asupra pericolului unei orientări pro-ruse în România.
Piața reacționează. Leul rămâne jos, în ciuda stabilizării temporare. Efectul „Simion” – cum îl numesc deja unii economiști – a fost resimțit marți, miercuri și joi, exact în perioada în care anunțul oficial al turului doi a fost confirmat. Este un exemplu de cum politica poate lovi direct în economie. Nu prin măsuri. Ci prin percepție.
Dolarul american, între geopolitică și încredere
La cursul oficial BNR din 12 mai, 1 dolar = 4.5826 lei. Este o ușoară depreciere față de valoarea de vineri, când dolarul era cotat la 4.5490 lei. Diferența este de 0,336 unități. Un salt moderat, dar care păstrează dolarul într-un interval de stabilitate.
Dolarul rămâne, totuși, una dintre cele mai sigure monede pentru investitorii globali. Creșterea dobânzilor de referință din SUA, dar și reluarea conflictelor comerciale cu China contribuie la menținerea atractivității monedei americane.
Pentru România, cursul dolarului este relevant nu doar în tranzacțiile directe, ci și prin efectele indirecte asupra importurilor, asupra prețului petrolului și, implicit, asupra inflației.
Lira sterlină trece de 6 lei. Un prag important, dar ignorat
Moneda britanică înregistrează o ușoară apreciere: 1 liră = 6.0501 lei, în creștere de la 6.0357 lei vineri. Este a doua zi consecutivă în care lira urcă. Și, deși depășirea pragului de 6 lei este semnificativă, subiectul nu a generat reacții la nivelul celorlalte valute.
Analiștii spun că această evoluție reflectă în principal dinamica pieței valutare europene. Lira este afectată de datele economice din Marea Britanie, dar și de poziționările geopolitice ale Londrei în contextul post-Brexit.
Pentru românii care lucrează în Regatul Unit, acest curs înseamnă o ușoară creștere a valorii transferurilor. Dar și o presiune suplimentară pe prețurile importurilor din Marea Britanie.
Cum se formează cursul valutar oficial
Cursul valutar afișat de BNR nu este o simplă medie. Este rezultatul unei formule complexe, care include cotațiile interbancare de pe piața valutară. Acestea sunt valorile la care băncile cumpără și vând valute între ele, în funcție de cererea și oferta din piață.
Cursul oficial este publicat zilnic, în jurul orei 13:00, și este valabil pentru toate tranzacțiile comerciale din ziua următoare. Este un reper, dar nu este identic cu cel din casele de schimb sau din bănci. Acolo, marja comercială influențează prețul final.
Fluctuațiile apar în funcție de mai mulți factori: indicatori economici, decizii politice, tensiuni internaționale, anunțuri ale băncilor centrale și evoluția bursei. Totul contează. Iar uneori, o simplă declarație poate mișca piețele mai mult decât o decizie de politică monetară.
Cursul valutar și impactul în viața de zi cu zi
Mulți români privesc cursul valutar ca pe un indicator abstract. Dar efectele sunt concrete. O creștere de câteva bani la euro poate însemna:
- rate mai mari pentru creditele în valută
- scumpirea importurilor
- creșterea prețurilor la combustibili
- inflație în lanț
Cei mai afectați sunt cei cu venituri fixe. Pensiile, salariile mici, alocațiile – toate rămân la fel, în timp ce prețurile urcă. O economie dependentă de importuri, ca România, suferă imediat când leul pierde teren.
Pe de altă parte, un leu stabil sau în ușoară apreciere transmite un semnal pozitiv. Încurajează investițiile. Calmează piețele. Și oferă spațiu de respirație bugetelor de familie.
Dobânzile la titlurile de stat, arma BNR
Unul dintre motivele pentru care deprecierea leului a fost temperată este politica de dobânzi a BNR. Titlurile de stat românești oferă în prezent randamente atractive. Investitorii preferă să cumpere astfel de instrumente în lei, ceea ce reduce presiunea pe cursul de schimb.
Este o tactică eficientă pe termen scurt. Dar costisitoare pe termen lung. Dobânzile mari înseamnă și costuri mai mari pentru bugetul de stat. Adică o presiune suplimentară asupra deficitului.
De aceea, BNR merge pe un fir subțire. Nu poate ține dobânzile sus la nesfârșit. Dar nici nu poate permite leului să se prăbușească. În acest echilibru fragil, fiecare zi contează.
Prognoze pentru perioada următoare
Economiștii sunt rezervați. Alegerile prezidențiale din 18 mai sunt văzute ca un moment-cheie. În funcție de rezultatul turului doi, cursul valutar poate exploda sau se poate calma.
Dacă piața percepe un pericol geopolitic, leul va fi din nou sub presiune. Investitorii vor căuta siguranța dolarului sau a euro. Dacă, în schimb, rezultatul oferă stabilitate și predictibilitate, este posibil ca leul să recupereze din pierderi.
Pe plan extern, ochii sunt pe SUA și China. O eventuală escaladare a conflictelor comerciale poate duce la noi mișcări pe piața valutară. De asemenea, evoluțiile din Ucraina rămân un factor de risc.
În interior, deciziile guvernamentale privind bugetul, fiscalitatea și salariile din sectorul public pot influența percepția investitorilor. România are încă o vulnerabilitate majoră: deficitul bugetar. Și fiecare promisiune electorală poate conta.
