Cristina Cohuț
Ziua de joi a adus o ușoară apreciere a monedei naționale în raport cu euro, însă piețele rămân tensionate. Potrivit cursului oficial publicat de Banca Națională a României, euro a fost cotat la 5,1032 lei, în scădere nesemnificativă față de ziua precedentă, când înregistrase valoarea de 5,1036 lei. Scăderea de 0,0004 unități reflectă o stabilizare fragilă, într-un context financiar în care orice fluctuație, oricât de mică, este atent monitorizată.
În schimb, dolarul american a câștigat teren în fața leului, fiind cotat la 4,5554 lei, comparativ cu 4,5335 lei cu o zi înainte. Aprecierea de peste 2 bani a monedei americane vine pe fondul evoluțiilor de pe piețele externe și al unui dolar întărit la nivel internațional.
Pe de altă parte, francul elvețian a pierdut puțin teren, fiind cotat joi de BNR la 5,4394 lei, față de 5,4412 lei miercuri. Mișcarea este, de asemenea, una marginală, dar marchează un semn de ușurare pentru cei care au credite în moneda elvețiană, adesea asociată cu o volatilitate ridicată.
O piață valutară sensibilă la mișcările externe
Cursul valutar al României reflectă în acest moment un echilibru precar între presiunile externe și măsurile de stabilitate aplicate la nivel intern. Deși scăderea de joi a euro poate fi considerată o veste bună pentru economie și pentru populație, evoluțiile din ultimele două săptămâni au arătat cât de instabil poate fi raportul de schimb valutar.
Începând cu marți, 6 mai, când euro a depășit pentru prima dată în istorie pragul simbolic de 5 lei, volatilitatea cursului a devenit una dintre cele mai urmărite teme economice. În următoarele zile, moneda europeană a continuat să urce, atingând vârful săptămânii vineri, 9 mai, când a fost cotată la 5,1165 lei.
Luni, 12 mai, BNR a anunțat o scădere semnificativă – 5,0993 lei pentru un euro – ceea ce a marcat începutul unei tendințe de ușoară corecție. Joi, 15 mai, leul reușește să se mențină sub presiunea celor 5,11 lei, dar fără a reveni sub 5,1 lei, un prag care pare să devină noua „normalitate”.
Săptămâna trecută, euro a avut trei zile consecutive de creștere, consolidând ideea că deprecierea leului nu mai este un episod izolat, ci un proces cu cauze sistemice. Joi, 8 mai, euro se apropia deja de 5,11 lei, iar vineri a urcat până la 5,1165 lei – cel mai ridicat nivel din istoria postdecembristă, relatează hotnews.ro.
Luni și marți, euro a scăzut ușor, marcând un respiro pentru moneda națională, însă fără semnale clare de redresare. Joi, 15 mai, cotația de 5,1032 lei pentru un euro arată că leul încearcă să se stabilizeze, dar rămâne vulnerabil.
Credite, chirii și cumpărături mai scumpe
Fluctuațiile de curs valutar nu sunt doar o temă pentru economiști. Ele au efecte directe în buzunarele românilor, mai ales pentru cei care au contracte în valută: credite ipotecare, chirii sau abonamente internaționale.
O creștere de câțiva bani la cursul euro înseamnă automat rate mai mari pentru cei care plătesc în euro. Spre exemplu, o familie cu un credit de 60.000 de euro poate plăti lunar cu 50–100 de lei mai mult față de lunile în care cursul era sub 5 lei.
Și chiriașii sunt afectați. În Capitală, multe apartamente sunt închiriate în euro, chiar dacă plățile se fac în lei la cursul zilei. Așadar, în lunile cu euro puternic, chiria în lei poate crește cu 3–4%, ceea ce afectează în mod direct tinerii și familiile care locuiesc în regim de închiriere.
Serviciile și produsele, influențate indirect
Deprecierea leului în raport cu principalele valute are efecte și asupra prețurilor din retail. Produsele importate, electronicele, electrocasnicele, hainele de brand sau chiar o parte din alimente se scumpesc odată cu cursul valutar.
Importatorii țin cont de cursul euro atunci când stabilesc prețurile finale. Astfel, un euro cu 10 bani mai scump poate duce la scumpiri în lanț în magazine, chiar dacă oficial inflația se menține sub control.
Serviciile internaționale – de la Netflix și Spotify până la hosting, bilete de avion sau rezervări online – devin automat mai costisitoare. De asemenea, vacanțele în străinătate sau studiile în afara țării ajung mai greu de susținut pentru o familie cu venituri medii.
Dolarul urcă din nou
Creșterea dolarului la 4,5554 lei vine în contextul în care moneda americană a recâștigat teren pe plan global. Tensiunile geopolitice, politica de dobânzi a Fed și datele pozitive din economia SUA fac din dolar o monedă „refugiu” în perioade de incertitudine.
Pentru români, asta înseamnă scumpiri pe piața combustibililor (care se tranzacționează în dolari), pe piața energiei și în tot ceea ce ține de importuri din SUA. De asemenea, componentele electronice și anumite materii prime devin mai scumpe, ceea ce influențează industria.
Francul elvețian, în scădere
Cotația francului elvețian la 5,4394 lei, în ușoară scădere față de 5,4412 lei, este o gură de oxigen pentru cei care încă plătesc credite în această monedă. Deși francul nu mai este atât de utilizat în contractele noi, zeci de mii de români care s-au împrumutat în perioada 2006–2008 încă achită rate mari din cauza aprecierii masive a monedei elvețiene din ultimul deceniu.
Specialiștii sunt rezervați în a face prognoze ferme, dar majoritatea indică o perioadă de volatilitate prelungită. Cauzele sunt multiple: dezechilibrele fiscale interne, deficitul bugetar în creștere, inflația latentă și contextul internațional.
Pe termen scurt, BNR ar putea interveni pentru a tempera fluctuațiile. Pe termen lung, însă, stabilitatea valutară depinde de măsuri structurale: creșterea veniturilor fiscale, reducerea cheltuielilor publice, susținerea investițiilor și o gestionare responsabilă a împrumuturilor.
În fața unui curs valutar imprevizibil, specialiștii recomandă prudență. Pentru cei care au credite, opțiunea de a refinanța în lei poate fi analizată cu atenție. Pentru cei care vor să facă achiziții majore – mașini, vacanțe, aparatură – este important să compare prețurile, să urmărească evoluțiile cursului și să evite deciziile impulsive.
De asemenea, economisirea în valută (euro sau dolari) poate fi o strategie de protecție, dar cu riscuri. Cursurile de schimb oferite de bănci pentru vânzare/cumpărare diferă semnificativ de cel oficial, iar eventualele pierderi pot fi considerabile dacă nu se analizează momentul potrivit.
