Georgescu Dragos
Curtea de Apel București a respins cererea formulată de angajații Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care aceștia solicitau suspendarea ordinului ce prevede reducerea salariilor cu 30%. Hotărârea instanței a fost pronunțată marți, 10 februarie 2026, și nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Curtea de Apel București, decizie de ultimă oră în cazul salariilor uriașe de la ASF. Angajații câștigau mii de lei pe lună
Decizia vine într-un context tensionat, în care mai multe autorități publice independente se confruntă cu efectele reformei salariale inițiate de Guvern. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât, anterior acestor măsuri, ASF, ANRE și ANCOM se aflau în topul instituțiilor publice cu cele mai mari salarii din România.
Procesul soluționat marți de Curtea de Apel București a fost deschis de 153 de angajați ai ASF, care au cerut suspendarea Hotărârii nr. 74 din 24 decembrie 2025. Prin acest act, salariile din instituție au fost reduse cu 30%, începând cu 1 ianuarie 2026.
Instanța a respins cererea, considerând-o neîntemeiată. Potrivit minutei publicate pe portalul instanței, soluția este următoarea:
„Respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 10.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.”
Prin această decizie, măsura reducerii salariale rămâne în vigoare, cel puțin până la soluționarea unui eventual recurs.
Un al doilea proces, pe rolul Curții de Apel
Respingerea cererii nu închide însă seria demersurilor judiciare inițiate de angajații ASF. Un al doilea proces a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 28 ianuarie 2026, de această dată de 91 de angajați, care solicită același lucru: suspendarea hotărârii prin care le-au fost diminuate salariile.
Instanța urmează să judece această cerere pe 25 februarie. Având în vedere soluția pronunțată în primul dosar, rămâne de văzut dacă judecătorii vor menține aceeași linie sau dacă vor ajunge la o concluzie diferită.
În paralel cu dosarele aflate pe rolul Curții de Apel București, zeci de angajați ai ASF au ales o altă cale juridică și au dat în judecată instituția la Tribunalul București. Până în prezent, au fost înregistrate peste 80 de dosare la Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Aceste procese nu au primit încă termene de judecată. Majoritatea au ca obiect anularea actelor administrative prin care au fost operate reducerile salariale. În opt dintre dosare, angajații contestă explicit deciziile de modificare unilaterală a contractelor individuale de muncă.
Aceste demersuri indică o contestare amplă a reformei salariale, nu doar la nivel administrativ, ci și din perspectiva dreptului muncii.
Reducerea numărului de posturi la ASF
Reducerea salariilor nu a fost singura măsură aplicată la nivelul ASF. Începând cu 1 ianuarie 2026, instituția a trecut și printr-un proces de restructurare. Din totalul de 544 de posturi existente, au fost desființate 75. Dintre acestea, 33 erau posturi ocupate.
Măsura a contribuit la amplificarea tensiunilor interne, în condițiile în care angajații rămași au resimțit nu doar diminuarea veniturilor, ci și incertitudinea privind stabilitatea locurilor de muncă.
Noile niveluri salariale după tăierea de 30%
ASF a comunicat public, la solicitarea presei, noile niveluri salariale rezultate în urma aplicării Legii nr. 145/2025 și a hotărârii Consiliului ASF. Reducerea cu 30% a fost aplicată atât salariilor aflate în plată, cât și grilelor salariale.
După intrarea în vigoare a noilor reguli, începând cu 1 ianuarie 2026, situația salarială arată astfel:
– salariul minim net, corespunzător funcției de referent: 4.097 lei;
– salariul mediu net: aproximativ 9.500 de lei;
– salariul maxim net, pentru funcția de director: aproximativ 27.000 de lei.
În urma acestor reduceri, salariul minim din ASF a coborât sub pragul de 1.000 de euro net, o schimbare semnificativă față de nivelurile anterioare.
Diminuarea indemnizațiilor de conducere
Reducerile salariale au afectat și conducerea instituției. Indemnizația netă lunară a președintelui ASF, Alexandru Petrescu, a scăzut de la 62.844 de lei la finalul anului 2025 la 43.991 de lei începând cu 1 ianuarie 2026. Diferența reprezintă o reducere de peste 18.000 de lei lunar.
Și prim-vicepreședintele ASF, Gabriel Ioan Avrămescu, a fost afectat de măsuri. Salariul său net a scăzut de la 58.142 de lei în decembrie 2025 la 40.699 de lei de la începutul acestui an.
ASF a mai anunțat că, tot de la 1 ianuarie 2026, a desființat toate funcțiile de director general existente la nivelul instituției, în încercarea de a reduce cheltuielile administrative.
Contextul reformei Guvernului Bolojan
Reducerea salariilor din ASF face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Scopul declarat al Executivului este diminuarea cheltuielilor bugetare și corectarea dezechilibrelor financiare din sectorul public.
Înainte de această reformă, ASF, ANRE și ANCOM erau considerate instituțiile publice cu cele mai mari salarii din România. Particularitatea lor este că se autofinanțează, veniturile provenind din taxe și contribuții percepute sectoarelor pe care le reglementează.
Aceste taxe se reflectă, în final, în costurile suportate de cetățeni, prin facturile la energie electrică și gaze naturale, la polițele RCA sau la serviciile de telefonie, internet și televiziune.
Curtea de Apel București a soluționat până acum trei demersuri similare, inițiate de angajații ASF, ANCOM și ANRE. Rezultatele au fost diferite, de la un caz la altul.
În cazul Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, angajații au fost primii care au contestat măsurile de reformă. Pe 24 decembrie 2025, aceștia au cerut suspendarea deciziei prin care salariile au fost reduse și posturile restructurate. Pe 30 decembrie, instanța le-a dat câștig de cauză și a suspendat hotărârea, decizia fiind executorie, deși nu definitivă.
ANCOM este condusă de Valeriu Zgonea, iar hotărârea instanței a creat un precedent important, invocat ulterior și de angajații ASF.
În schimb, în cazul Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, situația a fost diferită. Angajații ANRE au contestat în instanță reducerea cu 30% a salariilor și disponibilizarea a 14 persoane dintr-un total de aproximativ 300 de angajați. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 8 ianuarie 2026, iar pe 29 ianuarie, instanța a respins cererea. Nici această decizie nu este definitivă.
De ce sunt diferite soluțiile instanței
Diferențele de soluționare între cazurile ASF, ANCOM și ANRE ridică semne de întrebare privind interpretarea juridică a măsurilor de reformă. Fiecare dosar are particularitățile sale, de la cadrul legal aplicabil până la modul de adoptare a hotărârilor contestate.
Surse juridice susțin că instanța analizează distinct fiecare act administrativ și efectele sale concrete, inclusiv impactul asupra drepturilor salariale și asupra contractelor individuale de muncă.
Ce urmează pentru angajații ASF
Pentru angajații ASF, respingerea cererii de suspendare înseamnă că reducerile salariale rămân în vigoare, cel puțin temporar. Posibilitatea formulării unui recurs, precum și judecarea celui de-al doilea dosar pe 25 februarie, lasă însă deschisă perspectiva unor evoluții viitoare.
În paralel, procesele de la Tribunalul București ar putea avea un impact semnificativ, mai ales dacă instanța va analiza legalitatea modificării unilaterale a contractelor de muncă.
Cazul ASF reflectă tensiunile generate de reforma salarială din sectorul public și dificultatea de a echilibra necesitatea reducerii cheltuielilor cu protejarea drepturilor angajaților. Deciziile instanțelor, diferite de la o instituție la alta, arată complexitatea juridică a situației.
În perioada următoare, toate privirile vor fi îndreptate către Curtea de Apel București și Tribunalul București, acolo unde se vor decide pașii următori într-un conflict care depășește cadrul unei singure instituții și afectează întregul sistem de autorități publice autonome din România.
