Loredana Ionescu
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea comitetului creat de Guvern. Structura fusese înființată pentru analiza și revizuirea legilor justiției.
Instanța invocă posibile probleme de legalitate și risc de exces de putere. Decizia este definitivă și produce efecte imediate. Activitatea comitetului este blocată până la soluționarea pe fond.
Decizie definitivă a ÎCCJ cu efecte imediate
Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, miercuri, 25 martie, suspendarea comitetului înființat de premierul Ilie Bolojan pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Hotărârea a fost pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal.
Instanța a admis cererea de suspendare a Deciziei nr. 574/2025, actul prin care a fost constituit acest organism la nivelul Guvernului. Ca urmare, comitetul nu mai poate funcționa, iar activitatea sa este blocată imediat.
Motivele invocate de instanța supremă
Potrivit ÎCCJ, decizia de suspendare are la bază existența unor posibile probleme de legalitate privind modul în care a fost constituit și a funcționat acest comitet.
„Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios administrativ și fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, a transmis ÎCCJ.
Instanța supremă a subliniat că există riscul afectării echilibrului instituțional, în contextul în care Executivul ar putea depăși limitele atribuțiilor sale.
Semnal privind limitele intervenției Guvernului
ÎCCJ a arătat că această decizie depășește cadrul unei simple suspendări administrative, fiind un avertisment privind modul în care pot fi inițiate reforme în domeniul justiției.
„Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate”, a explicat instanța supremă.
Judecătorii au insistat asupra respectării principiilor fundamentale, inclusiv separația puterilor în stat și legalitatea procedurilor.
Critici privind lipsa de transparență
În motivarea deciziei, instanța a evidențiat și necesitatea unei consultări reale în procesul de reformă a justiției.
„Subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți”, a punctat Înalta Curte.
Această observație sugerează că mecanismul creat de Guvern nu ar fi respectat pe deplin standardele de transparență și dialog instituțional.
Rolul și controversele comitetului
Comitetul suspendat fusese înființat la finalul anului 2025, ca structură consultativă în cadrul Guvernului, fără personalitate juridică. Scopul său era analiza efectelor legilor justiției adoptate în 2022 și formularea de propuneri de modificare.
Deși autoritățile l-au prezentat ca un instrument tehnic, destinat evaluării și îmbunătățirii legislației, inițiativa a generat controverse încă de la început.
Criticii au susținut că acest comitet ar putea reprezenta un mecanism paralel de influențare a legislației din justiție, în afara cadrului instituțional consacrat. În mod tradițional, roluri esențiale în acest domeniu revin Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției.
Activitatea comitetului, suspendată până la decizia pe fond
Decizia ÎCCJ este definitivă și produce efecte imediate, ceea ce înseamnă că activitatea comitetului este suspendată până la soluționarea pe fond a cauzei.
În acest interval, structura nu mai poate funcționa și nu mai poate elabora propuneri sau analize privind legislația din domeniul justiției.
Hotărârea instanței marchează un moment important în dezbaterea privind reforma justiției și limitele intervenției Guvernului în acest domeniu.
