Georgescu Dragos
România s-a trezit luni dimineață cu vibrațiile unui nou seism, care a pus pe jar autoritățile și populația. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul a avut loc în județul Vrancea, un cunoscut epicentru seismic din țara noastră. Evenimentul s-a produs la ora locală 7:45, înregistrând o magnitudine de 3,1 pe scara Richter și s-a desfășurat la o adâncime de 66,2 kilometri sub pământ.
Resimțit în numeroase orașe
Deși a fost clasificat ca un seism de intensitate slabă, mișcarea telurică a fost resimțită în numeroase orașe din proximitate. Localitățile afectate au inclus Focșani, situat la aproximativ 29 de kilometri vest de epicentru, Buzău la 69 de kilometri nord, Sfântu-Gheorghe la 81 de kilometri est, Bârlad la 83 de kilometri sud-vest, Bacău la 88 de kilometri sud și Brașov la 95 de kilometri est.
În contextul acestui cutremur, multe voci din rândul populației s-au arătat îngrijorate, având în minte amintirea altor evenimente seismice mai puternice. Cu toate acestea, specialiștii în domeniu au încercat să calmeze spiritele. Unul dintre cei mai cunoscuți seismologi ai României, Gheorghe Mărmureanu, fost director al Institutului Național pentru Fizica Pământului, a făcut declarații reconfortante în legătură cu situația seismică actuală a țării. Mărmureanu a specificat că, potrivit studiilor și statisticilor recente, România nu ar trebui să se aștepte la cutremure de mare intensitate în următorii cinci ani. „Nu este cazul să ne speriem, stați liniștiți! Încă vreo cinci ani de acum înainte nu vor fi cutremure de intensitate mare, care să pună în pericol România, chiar dacă în lume au loc și unele mai mari”, a declarat acesta.
Ce a spus Mărmureanu
Totuși, Mărmureanu a atras atenția asupra necesității consolidării clădirilor cu risc seismic ridicat, cunoscute sub numele de „blocuri cu bulină roșie”. Acestea reprezintă o preocupare majoră pentru siguranța cetățenilor, în special în zone urbane dense, precum centrul istoric al Bucureștiului. De-a lungul anilor, multe astfel de imobile au fost părăsite de locatari, iar unele dintre ele sunt situate în zona Lipscani, cunoscută pentru patrimoniul său arhitectural, dar și pentru vulnerabilitatea seismică.
„Un astfel de bloc trebuie consolidat serios. Mai sunt cam cinci ani în care în România nu se vor înregistra cutremure mari, conform unor statistici, dar și aceste calcule sunt uneori incerte. Ce mai e sigur în lumea asta?! Totuși, ar mai fi timp pentru consolidări și pentru verificarea structurii”, a mai adăugat Mărmureanu.
În concluzie, deși cutremurul recent din Vrancea nu a fost devastator, el servește drept un memento că România este o zonă seismică activă și că este esențial să se continue eforturile pentru a asigura securitatea și reziliența infrastructurii. Investițiile în consolidarea clădirilor, actualizarea codurilor de construcție și educația publicului despre măsurile de siguranță în caz de cutremure sunt vitale pentru a minimiza riscurile și a proteja viețile oamenilor.
Prin urmare, este important ca autoritățile locale și naționale, împreună cu cetățenii, să rămână vigilente și să participe activ la demersurile de pregătire și prevenție a efectelor devastatoare pe care le pot avea cutremurele în viitor. Aceasta include nu doar consolidarea clădirilor, ci și organizarea de exerciții de evacuare, implementarea sistemelor de alertă timpurie și educarea continuă a populației despre cum să răspundă în mod eficient în cazul unui cutremur major.
