Georgescu Dragos
În dimineața zilei de vineri, 19 septembrie 2025, România a fost din nou zguduită de un cutremur, de această dată cu o magnitudine redusă, dar care a reamintit populației de realitatea permanentă a riscului seismic. Conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a produs la ora 5:49, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, și a avut o magnitudine de 3,1 grade pe scara Richter.
Cutremur în România vineri dimineața. Unde s-a resimțit seismul
Deși cutremurul a fost considerat unul slab și nu a provocat pagube, importanța lui nu trebuie minimalizată, mai ales într-o țară situată într-una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa.
Detalii tehnice ale cutremurului
Seismul de vineri dimineață s-a produs la o adâncime de 122,5 kilometri, caracteristică pentru zona Vrancea, recunoscută pentru cutremurele intermediare și profunde. Epicentrul a fost localizat în județul Buzău, iar seismul a fost resimțit slab în mai multe orașe din apropiere.
Orașele situate cel mai aproape de epicentru sunt:
54 km nord-vest de Buzău;
59 km est de Brașov;
60 km sud-est de Sfântu-Gheorghe;
64 km nord-est de Ploiești;
70 km vest de Focșani;
92 km nord-est de Târgoviște.
Deși intensitatea a fost redusă, aceste informații oferă o imagine clară asupra zonei de impact și confirmă faptul că regiunea Vrancea continuă să fie un punct nevralgic în ceea ce privește activitatea seismică din România.
Activitatea seismică din luna septembrie
Cutremurul de 3,1 grade vine într-un context mai amplu, întrucât luna septembrie 2025 a înregistrat deja un număr semnificativ de seisme: 11 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,3 grade pe scara Richter.
Aceste mișcări seismice, chiar dacă sunt de intensitate scăzută și de obicei nu provoacă pagube, sunt atent monitorizate de specialiști, deoarece pot oferi indicii despre tensiunile acumulate în subteran și despre posibilele evoluții viitoare.
Cele mai importante cutremure din 2025
Pe lângă cutremurul din această dimineață, România a mai înregistrat în 2025 câteva seisme notabile.
13 februarie 2025 – un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade s-a produs în județul Buzău.
11 mai 2025 – un alt cutremur, tot de 4,4 grade, a avut loc în județul Vrancea.
Ambele au fost considerate moderate și nu au produs distrugeri, dar au fost resimțite de populație în mai multe zone din țară. Aceste evenimente confirmă faptul că zona Vrancea rămâne cea mai activă din România și necesită o atenție constantă.
Cutremurele din 2024 și comparația cu 2025
Pentru a înțelege mai bine activitatea seismică din acest an, merită amintit cel mai important cutremur din 2024, care a avut loc pe 16 septembrie, în județul Buzău. Atunci, seismul a avut o magnitudine de 5,4 grade pe scara Richter și a fost resimțit în mare parte din țară.
Cutremurul de 5,4 grade a fost considerat semnificativ, deoarece magnitudinea depășea nivelul obișnuit al cutremurelor anuale. Din fericire, nu s-au înregistrat victime sau pagube majore, dar evenimentul a readus în atenția opiniei publice fragilitatea infrastructurii și necesitatea pregătirii populației pentru situații de urgență.
De ce zona Vrancea este atât de periculoasă
România se află într-o poziție geografică aparte, iar zona Vrancea este recunoscută drept unul dintre cele mai active focare seismice din Europa. Particularitatea acestei regiuni constă în cutremurele de adâncime intermediară (70-150 km), care pot fi resimțite pe suprafețe extinse, chiar și dincolo de granițele țării.
De-a lungul istoriei, Vrancea a produs unele dintre cele mai devastatoare cutremure din România:
4 martie 1977 – cutremur de 7,2 grade, soldat cu peste 1.500 de victime și distrugeri masive în București și alte orașe;
30 august 1986 – cutremur de 7 grade, resimțit și în țările vecine;
30 mai 1990 – două cutremure succesive de 6,9 și 6,4 grade, care au produs panică și pagube considerabile.
