Miruna
Uniunea Europeană se confruntă cu un nou impas politic major, după ce Italia a decis să se alăture Belgiei în opoziția față de planul Comisiei Europene de a folosi activele rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei. Decizia Romei complică serios negocierile de la Bruxelles și amenință să submineze șansele unui acord rapid înaintea summitului crucial al liderilor europeni, programat în a doua jumătate a lunii decembrie.
Italia schimbă echilibrul de forțe și creează un blocaj politic
Poziția Italiei reprezintă o schimbare semnificativă în ecuația politică europeană. Considerată una dintre țările cu cea mai mare greutate de vot și influență în Uniunea Europeană, Roma a decis să susțină rezervele exprimate de Belgia față de utilizarea activelor rusești înghețate. Potrivit unui document intern consultat de Politico, această mișcare riscă să afecteze decisiv strategia Comisiei Europene, care spera să obțină un acord politic în zilele următoare.
Intervenția Italiei are loc cu mai puțin de o săptămână înaintea unui summit esențial al liderilor UE, unde Comisia Europeană intenționa să solicite undă verde pentru transferul a aproximativ 210 miliarde de euro către Ucraina. Aceste fonduri provin în principal din activele rusești înghețate la Euroclear, instituție financiară cu sediul în Belgia, și sunt văzute de Bruxelles ca o soluție pentru sprijinirea economiei ucrainene, grav afectată de războiul declanșat de Rusia.
Belgia s-a opus constant acestui plan, invocând riscuri juridice și financiare majore. Guvernul de la Bruxelles a avertizat că, în eventualitatea în care Rusia ar reuși să își recupereze fondurile în viitor, statul belgian ar putea fi obligat să ramburseze integral sumele utilizate. Până de curând, această poziție izola Belgia în interiorul Uniunii. Alăturarea Italiei schimbă însă radical dinamica negocierilor.
Document comun și apel la soluții alternative pentru Ucraina
Italia nu este singura țară care a decis să susțină poziția Belgiei. Alături de Roma și Bruxelles, Malta și Bulgaria au semnat un document comun prin care cer Comisiei Europene să ia în calcul soluții alternative pentru finanțarea Ucrainei pe termen mediu și lung. Cele patru state solicită o abordare care să respecte legislația Uniunii Europene și dreptul internațional, dar care să implice riscuri semnificativ mai mici decât utilizarea directă a activelor rusești înghețate.
În document, aceste țări invită Comisia și Consiliul să continue explorarea unor opțiuni precum o facilitate de împrumut la nivelul UE sau alte mecanisme provizorii de finanțare. Una dintre variantele discutate este emiterea unei datorii comune europene pentru susținerea Ucrainei în anii următori. Această soluție este însă departe de a fi lipsită de controverse.
Emiterea unei datorii comune ar presupune creșterea datoriei publice în mai multe state membre, inclusiv în țări deja vulnerabile din punct de vedere fiscal, precum Italia și Franța. În plus, un astfel de mecanism ar necesita unanimitate la nivelul Uniunii, deschizând calea unui posibil veto din partea unor lideri cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului. În acest context, premierul ungar Viktor Orbán este adesea menționat ca un potențial obstacol major.
Chiar dacă Italia, Belgia, Malta și Bulgaria nu pot forma singure o minoritate de blocare, nici măcar cu sprijinul Ungariei și Slovaciei, opoziția lor publică slăbește considerabil poziția Comisiei Europene. Criticile exprimate reduc șansele unui consens rapid și amplifică tensiunile înaintea reuniunii liderilor europeni.
Tensiuni interne și riscuri juridice pe termen lung
Poziția Italiei este cu atât mai sensibilă cu cât premierul Giorgia Meloni a susținut constant sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul pentru Ucraina. Cu toate acestea, coaliția de guvernare de la Roma este profund divizată pe această temă. Vicepremierul Matteo Salvini, lider de extremă dreapta, a adoptat în mod repetat o retorică favorabilă Moscovei și a susținut ideea unei soluții rapide pentru încetarea războiului, inclusiv prin inițiative promovate de fostul președinte american Donald Trump.
Un alt punct major de tensiune este legat de utilizarea de către Comisia Europeană a unor reguli de urgență pentru a modifica cadrul sancțiunilor și pentru a menține activele rusești înghețate pe termen lung. Deși Italia, Belgia, Malta și Bulgaria au votat în favoarea acestei măsuri, ele au subliniat că acest gest nu echivalează cu acceptarea utilizării efective a fondurilor.
În documentul comun, cele patru state avertizează că mecanismul juridic propus implică consecințe de amploare, care depășesc cu mult cazul specific al Ucrainei. Ele atrag atenția asupra riscurilor juridice, financiare, procedurale și instituționale pe termen lung, care ar putea crea precedente periculoase pentru Uniunea Europeană.
Statele semnatare subliniază că decizia privind utilizarea activelor rusești imobilizate trebuie luată exclusiv la nivelul liderilor europeni, după o analiză aprofundată a tuturor implicațiilor. Mesajul transmis este unul clar: menținerea unității UE nu trebuie să vină cu prețul unor riscuri care ar putea afecta stabilitatea juridică și financiară a Uniunii pe termen lung.
