Georgescu Dragos
Un cutremur s-a produs în România în primele ore ale dimineții de vineri, 18 septembrie 2026. Mișcarea seismică a fost înregistrată în zona Moldovei, în județul Suceava, o regiune care apare mai rar în prim-planul informațiilor despre activitatea seismică din țara noastră, comparativ cu binecunoscuta zonă Vrancea. În județul Suceava a înnoptat și Nicușor Dan. Președintele României va pleca vineri spre Ucraina.
Cutremur la primele ore ale dimineții chiar în zona unde a înnoptat Nicușor Dan.Ce magnitudine a avut seismul
Seismul s-a produs la ora 04:09:39, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Datele preliminare, preluate în primele ore de mai multe publicații, indicau o magnitudine de 3,1 și o adâncime de 21,4 kilometri. Ulterior, informațiile afișate de INCDFP au fost revizuite, evenimentul fiind prezentat cu magnitudinea locală 2,9 și o adâncime de 15 kilometri.
Cutremurul a fost unul slab și nu există informații privind producerea unor pagube. Chiar dacă magnitudinea a fost redusă, localizarea evenimentului a atras atenția, deoarece mișcarea telurică s-a produs în județul Suceava, și nu în zona seismică Vrancea, unde sunt înregistrate frecvent cele mai cunoscute cutremure din România.
Conform datelor actualizate ale seismologilor, epicentrul s-a aflat la zeci de kilometri de mai multe orașe importante din Moldova, printre acestea numărându-se Suceava, Piatra Neamț, Botoșani și Roman.
Mișcarea seismică a fost înregistrată vineri, 18 septembrie 2026, la ora 04:09:39, ora locală a României.
Primele informații publicate despre eveniment indicau o magnitudine de 3,1 și o adâncime de 21,4 kilometri. Aceste date au fost preluate de mai multe publicații imediat după producerea cutremurului.
Astfel de informații pot fi însă revizuite după analizarea suplimentară a datelor provenite de la stațiile seismice. În cazul cutremurului produs vineri dimineață, informațiile afișate ulterior de INCDFP indică magnitudinea locală 2,9 și o adâncime de 15 kilometri.
Institutul a încadrat evenimentul în regiunea Moldova, județul Suceava.
Conform informațiilor actualizate, seismul s-a produs la aproximativ 43 de kilometri sud de municipiul Suceava și la 51 de kilometri sud de Piatra Neamț.
De asemenea, epicentrul a fost localizat la aproximativ 73 de kilometri sud de Botoșani și 85 de kilometri sud de Roman.
În județul Suceava a dormit și Nicușor Dan. Președintele României va pleca vineri spre Ucraina.
Este important de precizat că aceste distanțe reprezintă localizarea epicentrului în raport cu principalele orașe din regiune și nu înseamnă automat că mișcarea seismică a fost resimțită cu aceeași intensitate în toate aceste localități.
La o magnitudine atât de redusă, perceperea unui cutremur poate varia considerabil în funcție de distanța față de epicentru, adâncime, tipul solului, clădirea în care se află o persoană și etajul acesteia.
Un seism slab poate trece complet neobservat de majoritatea populației, în timp ce anumite persoane aflate mai aproape de epicentru îl pot percepe sub forma unei vibrații ușoare sau a unei mișcări de foarte scurtă durată.
Ora la care s-a produs evenimentul este, de asemenea, relevantă. La 04:09, cea mai mare parte a populației dormea, astfel încât un seism de magnitudine redusă putea să treacă neobservat chiar și în zonele în care vibrațiile au ajuns la suprafață.
Datele cutremurului au fost revizuite după primele măsurători
În primele informații apărute vineri dimineață, cutremurul din județul Suceava era prezentat cu magnitudinea 3,1.
Adâncimea comunicată inițial era de 21,4 kilometri.
Acestea sunt și valorile care au apărut în primele relatări ale presei despre eveniment.
Ulterior, pagina de seismicitate recentă a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a afișat date revizuite.
Conform acestora, cutremurul a avut magnitudinea locală 2,9 și s-a produs la o adâncime de 15 kilometri.
Și localizarea în raport cu orașele apropiate s-a modificat odată cu revizuirea parametrilor.
Primele date indicau că evenimentul s-a produs la 34 de kilometri sud de Suceava, 58 de kilometri sud de Piatra Neamț, 65 de kilometri sud de Botoșani și 87 de kilometri sud de Roman.
Datele actualizate indică însă distanțe de 43 de kilometri sud de Suceava, 51 de kilometri sud de Piatra Neamț, 73 de kilometri sud de Botoșani și 85 de kilometri sud de Roman.
Revizuirea parametrilor unui cutremur nu reprezintă un fenomen neobișnuit.
Primele valori sunt determinate rapid, pe baza informațiilor disponibile imediat după producerea evenimentului. Ulterior, pe măsură ce sunt analizate date suplimentare provenite de la rețeaua de monitorizare, specialiștii pot recalcula magnitudinea, adâncimea și coordonatele evenimentului.
Din acest motiv, valorile comunicate în primele minute sau ore după un cutremur pot fi diferite de cele care apar ulterior în bazele oficiale de date.
În cazul evenimentului din Suceava, diferența dintre magnitudinea preliminară de 3,1 și valoarea actualizată de 2,9 nu schimbă însă caracterizarea generală a evenimentului.
A fost un cutremur slab.
Seismul s-a produs într-o zonă diferită de Vrancea
Localizarea cutremurului este unul dintre elementele care au atras atenția.
Atunci când se vorbește despre activitatea seismică din România, cele mai multe persoane se gândesc automat la Vrancea.
Zona seismică Vrancea este cunoscută pentru cutremurele produse la adâncimi importante, unele dintre ele putând fi resimțite pe suprafețe foarte mari.
Evenimentul din 18 septembrie este diferit.
Acesta a fost localizat în Moldova, județul Suceava, și s-a produs mult mai aproape de suprafață decât numeroase dintre cutremurele intermediare caracteristice Vrancei.
Conform datelor actualizate, adâncimea a fost de aproximativ 15 kilometri.
Adâncimea este unul dintre parametrii importanți ai unui eveniment seismic, însă efectele resimțite la suprafață nu pot fi stabilite doar pe baza acesteia.
Magnitudinea, distanța față de epicentru și caracteristicile geologice locale sunt, la rândul lor, importante.
În cazul cutremurului de vineri dimineață, magnitudinea redusă este elementul esențial.
Un eveniment de magnitudine 2,9 este considerabil mai mic decât seismele care provoacă, în mod obișnuit, îngrijorare la nivel național.
Nu au fost raportate pagube în urma mișcării telurice.
Cutremurele de magnitudine redusă fac parte din activitatea seismică normală și sunt înregistrate constant de aparatura specializată, chiar dacă multe dintre ele nu sunt percepute de populație.
Rețeaua seismică poate detecta mișcări ale scoarței terestre mult prea slabe pentru a fi observate în mod obișnuit de oameni.
Mai multe cutremure au fost înregistrate în septembrie
Evenimentul produs în Suceava nu este singurul cutremur înregistrat în România în această lună.
Activitatea seismică este monitorizată permanent, iar în bazele de date apar inclusiv evenimente cu magnitudini foarte mici, pe care populația nu le resimte.
În primele informații publicate vineri dimineață se arăta că, de la începutul lunii septembrie, în România fuseseră înregistrate mai multe cutremure cu magnitudini cuprinse aproximativ între 2 și 4,1.
Printre evenimentele mai importante ale lunii se numără cutremurul produs pe 6 septembrie în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
Acesta a avut magnitudinea 4,1 și s-a produs la o adâncime mult mai mare, de aproximativ 150 de kilometri.
Diferența dintre cele două evenimente arată cât de variată poate fi activitatea seismică de pe teritoriul României.
Un cutremur poate avea loc la adâncime redusă și o magnitudine mică, așa cum s-a întâmplat în Suceava, în timp ce un alt eveniment poate fi localizat la peste 100 de kilometri adâncime în zona Vrancea.
În aceeași lună au mai fost înregistrate mișcări seismice slabe în diferite regiuni ale țării.
Majoritatea acestor evenimente nu au efecte asupra populației și sunt importante în primul rând pentru monitorizarea și cercetarea activității tectonice.
Aparatura modernă permite înregistrarea unor cutremure pe care oamenii nu le-ar putea sesiza fără instrumente specializate.
Din acest motiv, faptul că într-o anumită perioadă apar mai multe evenimente în bazele seismologice nu înseamnă automat că toate au fost resimțite sau că au reprezentat un pericol.
Cel mai puternic cutremur din România din 2026 a avut loc în februarie
Comparativ cu alte evenimente seismice înregistrate în România pe parcursul anului, cutremurul din Suceava a avut o magnitudine redusă.
Cel mai puternic seism produs în țară în 2026 a fost înregistrat pe 26 februarie, în județul Vrancea.
Magnitudinea acelui eveniment a fost de 4,5.
Diferența dintre un cutremur de magnitudine 2,9 și unul de magnitudine 4,5 este importantă, deoarece scara magnitudinii este logaritmică. O creștere aparent mică a valorii numerice corespunde unei diferențe mult mai mari în ceea ce privește energia eliberată.
Din acest motiv, nu trebuie comparate cutremurele numai prin diferența aritmetică dintre cifrele afișate.
În cazul evenimentului din Suceava, datele disponibile îl plasează în categoria seismelor slabe.
Mișcarea telurică a fost însă suficientă pentru a fi înregistrată clar de rețeaua de monitorizare și pentru a apărea în lista evenimentelor seismice recente.
Pentru locuitorii din regiune, informația poate atrage atenția tocmai pentru că Suceava nu este asociată în percepția publică cu marile cutremure din România.
Activitate seismică există însă în mai multe regiuni ale țării, nu doar în Vrancea.
Cutremurul din dimineața zilei de 18 septembrie confirmă acest lucru.
Evenimentul s-a produs la ora 04:09:39, în județul Suceava, iar cele mai recente date publicate de INCDFP indică o magnitudine locală de 2,9 și o adâncime de aproximativ 15 kilometri.
Epicentrul a fost localizat la 43 de kilometri sud de Suceava, 51 de kilometri sud de Piatra Neamț, 73 de kilometri sud de Botoșani și 85 de kilometri sud de Roman.
Nu au fost anunțate pagube în urma seismului, iar magnitudinea redusă îl încadrează în categoria evenimentelor seismice slabe monitorizate de specialiști.
