Saghin Sabrina
Într-un peisaj politic marcat de schimbări și alianțe neașteptate, relația dintre Anca Alexandrescu și Călin Georgescu a stârnit numeroase controverse, mai ales în perioada alegerilor prezidențiale. Jurnalistul Radu Banciu a adus în discuție atitudinea prezentatoarei TV față de candidatul independent, susținând că aceasta a trecut de la o aversiune clară la o susținere aproape totală.
Înainte de publicarea rezultatelor primului tur, Alexandrescu era văzută ca fiind critică la adresa lui Georgescu, însă ulterior, lucrurile s-au schimbat radical, ceea ce a ridicat semne de întrebare legate de influențele din spatele acestei transformări. Banciu a sugerat că factorii financiari și intervențiile unor personaje din umbră au jucat un rol crucial în această schimbare de poziție, punând sub semnul întrebării obiectivitatea jurnalistică a realizatoarei TV.
Evoluția relației dintre Anca Alexandrescu și Călin Georgescu
După ce Călin Georgescu a obținut un rezultat surprinzător în primul tur al alegerilor prezidențiale, prima televiziune la care a fost invitat să vorbească a fost Realitatea Plus, într-o emisiune moderată de Anca Alexandrescu. Această apariție a marcat începutul unei serii de intervenții la același post TV, ceea ce a condus la acuzații conform cărora Alexandrescu ar fi devenit părtinitoare față de candidatul independent.
Cu toate acestea, conform declarațiilor lui Radu Banciu, înainte de primul tur, Alexandrescu nu doar că nu îl susținea pe Georgescu, dar chiar manifesta o aversiune evidentă față de acesta. Banciu a remarcat faptul că în trecut, prezentatoarea folosea un discurs critic la adresa politicianului și punea la îndoială autenticitatea susținerii de care acesta beneficia. Mai mult decât atât, jurnalistul a adus în discuție un posibil rol jucat de Horațiu Potra, responsabilul cu securitatea lui Georgescu, în schimbarea de atitudine a Ancăi Alexandrescu.
Radu Banciu a sugerat că Alexandrescu ar fi fost implicată în „mercenariat politic”, fiind dispusă să-și schimbe poziția în funcție de interesele momentului. Această observație a alimentat suspiciunile legate de influențele politice și financiare din spatele editorialelor și invitațiilor din mass-media.
„Dar la celelalte, Antenă, RTV, Realitatea, întotdeauna așa a fost. Deci ea, la momentul ăla, e remarcabil clipul, nu îl suporta pe Georgescu, pentru că nu era o comandă politică sau ăla nu intervenise în vreun fel către post. Cu banii lui Potra, probabil, s-a ajuns până la urmă, în orice caz, la această atitudine de slugărnicie totală la adresa acestui impostor”, a afirmat Radu Banciu, la iAM Sport.
O altă afirmație a lui Banciu vizează modul în care televiziunile de știri din România își aleg invitații și subiectele abordate. El susține că în majoritatea posturilor TV, orientarea editorială este dictată de interese politice sau financiare, iar Realitatea Plus nu ar fi fost o excepție. Cu alte cuvinte, sprijinul oferit lui Georgescu nu ar fi venit dintr-o convingere autentică a prezentatoarei, ci ca urmare a unor factori externi.
„Mi-a plăcut ce am văzut zilele astea pe Facebook, cum că, înainte de turul întâi al prezidențialelor, doamna noastră de la Realitatea (n.r. Anca Alexandrescu) îl detesta pe Călin Georgescu, ceea ce vine iarăși în asentimentul celor care susțineau că ea a făcut mercenariat politic, practic, pentru toate vedetele TV pe care le-a consiliat prost, sigur, înainte de Călin Georgescu”, afirmă jurnalistul.
Susținerea lui Călin Georgescu: strategie editorială sau influență financiară?
Unul dintre aspectele esențiale pe care le-a adus în discuție Radu Banciu este natura sprijinului oferit lui Călin Georgescu. Inițial, Anca Alexandrescu susținea că autoritățile ar trebui să analizeze cine se află în spatele promovării acestuia, folosind termeni precum „boți” și „troli” pentru a pune la îndoială autenticitatea susținerii online a politicianului. Cu toate acestea, după ce Georgescu a obținut un rezultat bun în primul tur, postura sa s-a schimbat radical, iar prezența acestuia la Realitatea Plus a devenit tot mai frecventă.
Banciu a sugerat că această schimbare de atitudine nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unei „comenzi politice” sau al unor intervenții financiare. Conform jurnalistului, la momentul în care Alexandrescu era critică la adresa lui Georgescu, acesta nu contribuise financiar la televiziune, iar conducerea postului nu avea un interes direct în promovarea lui. În schimb, situația s-a schimbat în momentul în care Georgescu a devenit un candidat relevant în cursa prezidențială.
Într-un peisaj mediatic în care susținerea unui candidat poate depinde de factori financiari sau politici, această schimbare nu este surprinzătoare, dar ridică semne de întrebare privind obiectivitatea și etica jurnalistică.
Un alt element menționat de Banciu este implicarea lui Horațiu Potra, un personaj controversat, despre care se spune că ar fi jucat un rol în promovarea lui Georgescu. Jurnalistul insinuează că banii acestuia ar fi contribuit la schimbarea de atitudine a Ancăi Alexandrescu, determinând-o să ofere lui Georgescu o platformă media favorabilă. Deși aceste afirmații nu sunt susținute de dovezi concrete, ele evidențiază o problemă mai largă legată de influențele financiare în mass-media românească.
Între jurnalism și interese politice
Cazul Ancăi Alexandrescu și al susținerii lui Călin Georgescu ilustrează un fenomen larg răspândit în peisajul media românesc: influența politică și financiară asupra jurnalismului. Într-o perioadă electorală tensionată, schimbările bruște de atitudine ale unor jurnaliști sau posturi TV ridică semne de întrebare privind independența editorială și transparența deciziilor din spatele camerelor de filmat.
De la o aversiune clară la o susținere evidentă, relația dintre Anca Alexandrescu și Călin Georgescu a trecut printr-o transformare care nu poate fi ignorată. Declarațiile lui Radu Banciu sugerează că aceste schimbări nu au fost dictate de o reevaluare a convingerilor jurnalistice, ci mai degrabă de factori externi, fie politici, fie financiari. Într-un context în care mass-media joacă un rol esențial în formarea opiniei publice, astfel de situații ridică întrebări importante despre credibilitatea și obiectivitatea presei din România.
Pe măsură ce alegerile prezidențiale avansează și scena politică continuă să se transforme, rămâne de văzut în ce măsură publicul va deveni mai conștient de aceste influențe și va învăța să analizeze cu un ochi critic mesajele transmise de mass-media. Într-o democrație sănătoasă, transparența și integritatea jurnalismului sunt esențiale, iar astfel de controverse ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru toți cei care cred în importanța unei prese libere și corecte.
