Georgescu Dragos
Conflictul de la granița dintre Thailanda și Cambodgia a escaladat grav în ultimele zile. Primele informații privind schimburi de focuri și victime civile au apărut în cursul dimineții de 24 iulie 2025. În doar 48 de ore, bilanțul s-a agravat, iar autoritățile din ambele țări au raportat zeci de morți, inclusiv în rândul civililor. Peste 120.000 de persoane au fost evacuate, iar Organizația Națiunilor Unite și partenerii regionali solicită o încetare imediată a focului. Situația este considerată una dintre cele mai tensionate confruntări din Asia de Sud-Est din ultimele decenii.
De ce a pornit, de fapt, războiul dintre Thailanda și Cambodgia
Potrivit presei internaționale, conflictul a început în dimineața zilei de 24 iulie, când unități ale armatei thailandeze și cambodgiene au intrat într-un schimb de focuri în provincia Surin, în apropierea graniței comune. Primele victime au fost înregistrate pe teritoriul thailandez: 14 civili și un soldat și-au pierdut viața, iar alte câteva zeci de persoane au fost rănite. De partea cambodgiană, bilanțul inițial indică un mort și 20 de răniți, conform Ministerului Apărării de la Phnom Penh.
Ulterior, pe 25 iulie, confruntările s-au intensificat. Thailanda a lansat raiduri aeriene, susținând că a fost atacată cu rachete BM-21 din Cambodgia. Autoritățile cambodgiene acuză armata thailandeză că a folosit muniție cu dispersie și bombe de aviație care au distrus mai multe sate din provincia Oddar Meanchey.
Din cauza intensificării luptelor, autoritățile au început evacuarea masivă a populației civile. În Thailanda, guvernul a ordonat mutarea a peste 100.000 de persoane din provinciile Surin și Sisaket. În Cambodgia, peste 20.000 de localnici au fost forțați să-și părăsească locuințele, fiind cazați în tabere improvizate, în condiții dificile. Imagini difuzate de agențiile de presă arată familii întregi cu copii în brațe, căutând refugiu din calea bombardamentelor.
ONU a cerut protecția urgentă a civililor și a avertizat că escaladarea conflictului ar putea duce la o criză umanitară regională, afectând și alte țări din zonă. Organizațiile internaționale de ajutor umanitar, printre care Crucea Roșie Internațională, au trimis echipe medicale și truse de prim-ajutor în cele două state.
Cauzele conflictului: o dispută veche de zeci de ani
Conflictul dintre Thailanda și Cambodgia are rădăcini istorice. Disputa se referă în principal la zona în care se află Templul Preah Vihear, aflat pe un platou stâncos la granița celor două state. Deși Curtea Internațională de Justiție a acordat Cambodgiei dreptul asupra templului în 1962, Thailanda a contestat controlul asupra regiunii înconjurătoare. În perioada 2008–2011, au avut loc ciocniri armate în aceeași zonă, soldate cu pierderi de vieți omenești și distrugeri.
În 2025, tensiunile au reapărut după ce soldați thailandezi au intrat în zona disputată din apropierea localității Chang Bok. Cambodgia a reacționat prin trimiterea de trupe suplimentare. Pe 16 iulie, un soldat thailandez a fost grav rănit după ce a călcat pe o mină antipersonal. Pe 23 iulie, alți cinci soldați au fost răniți într-un incident similar.
Premierul Cambodgiei, Hun Manet, a acuzat Thailanda de încălcarea repetată a suveranității. La rândul său, guvernul thailandez a susținut că trupele cambodgiene au fortificat ilegal poziții în zona neutră și au deschis focul asupra unui post de control.
Reacții internaționale și pericolul extinderii conflictului
Conflictul a atras rapid atenția comunității internaționale. Organizația Națiunilor Unite a convocat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate. SUA, China, Rusia și Uniunea Europeană au transmis mesaje de îngrijorare profundă. Malaezia, care deține în prezent președinția ASEAN, a lansat o propunere de mediere și a solicitat ambelor părți să accepte o comisie neutră de arbitraj.
Thailanda a refuzat orice mediere internațională și a transmis, prin intermediul purtătorului de cuvânt al guvernului, că „disputa trebuie soluționată bilateral”. În același timp, Cambodgia a cerut sprijin diplomatic direct de la ONU, trimițând o scrisoare oficială secretarului general Antonio Guterres.
China, care are relații strânse atât cu Thailanda, cât și cu Cambodgia, a îndemnat la calm și a trimis un emisar special în regiune. Potrivit unor surse diplomatice, Beijingul este îngrijorat de faptul că conflictul ar putea afecta stabilitatea în zona Mekongului și rutele comerciale regionale.
Situația politică din Thailanda, un factor agravant
Confruntarea militară este agravată de criza politică internă din Thailanda. Premierul Paetongtarn Shinawatra, fiica fostului lider Thaksin, a fost suspendată din funcție de Curtea Constituțională după ce o înregistrare audio a fost făcută publică. În înregistrare, aceasta discuta cu premierul cambodgian Hun Sen despre o posibilă soluție pașnică și critica implicarea armatei în administrație.
Suspendarea a dus la manifestații de stradă în Bangkok și la scindarea partidului de guvernământ. Armata thailandeză a preluat controlul asupra Ministerului Apărării și a decretat stare de alertă în regiunile de graniță. De asemenea, a mobilizat avioane de luptă F‑16 și a ordonat desfășurarea de trupe suplimentare în provinciile de nord-est.
Analiștii politici internaționali consideră că războiul de la graniță este folosit ca pretext pentru consolidarea puterii de către cercurile militare și pentru a distrage atenția publică de la instabilitatea politică internă.
Una dintre cele mai grave acuzații venite din partea Cambodgiei se referă la folosirea de către Thailanda a munițiilor interzise. Potrivit unui raport publicat de Ministerul Apărării cambodgian, forțele aeriene thailandeze ar fi folosit bombe cu dispersie asupra a două sate, ceea ce a dus la moartea a 12 civili, inclusiv patru copii.
Într-un alt incident, o rachetă trasă din Cambodgia a lovit o stație de carburanți în provincia Sisaket, în Thailanda. Un băiat de opt ani a murit, iar alte cinci persoane au fost rănite. Ambulanțele nu au putut ajunge imediat la fața locului din cauza luptelor care continuau în zonă.
Amnesty International și Human Rights Watch au anunțat că vor deschide anchete privind posibile crime de război. Organizațiile solicită acces imediat al observatorilor internaționali în zonele afectate.
Disputele diplomatice se adâncesc
Pe lângă confruntările armate, criza a dus și la o ruptură diplomatică. Thailanda a anunțat că își retrage ambasadorul de la Phnom Penh și a declarat persona non grata ambasadorul Cambodgiei. De asemenea, a blocat toate punctele de frontieră controlate de Armata a II‑a și a interzis accesul cetățenilor cambodgieni pe teritoriul său.
În replică, Cambodgia a suspendat toate importurile de produse thailandeze, inclusiv alimente și combustibil. Totodată, a întrerupt furnizarea de energie electrică pentru zonele de frontieră și a restricționat accesul la internet în provinciile de nord, invocând motive de securitate națională.
Relațiile comerciale dintre cele două țări au fost grav afectate. Comerțul bilateral, estimat la peste 9 miliarde de dolari anual, a fost întrerupt aproape complet.
Escaladarea confruntării dintre Thailanda și Cambodgia este considerată de analiștii geopolitici ca având potențialul de a destabiliza întreaga regiune a Asiei de Sud-Est. Dacă luptele continuă și nu se ajunge la o înțelegere diplomatică, ar putea fi atrase și alte țări din ASEAN sau ar putea apărea mișcări de gherilă în zonele izolate de graniță.
Comunitățile internaționale de afaceri au reacționat cu prudență. Investitorii au început să-și retragă capitalul din proiecte din cele două state, iar bursele regionale au înregistrat scăderi semnificative în ultimele zile.
În paralel, companiile aeriene au anulat zeci de zboruri din și spre Bangkok și Phnom Penh, iar ministerele de externe din mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Statele Unite, au emis alerte de călătorie pentru cetățenii lor.
