Miruna Purcel
Recent, în spațiul public a circulat informația că cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale și reluarea turului II ar putea fi judecată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ianuarie 2025. Totuși, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a clarificat că, de fapt, cererea nu va fi judecată până la sfârșitul lunii ianuarie și a explicat motivele pentru care acest proces va dura mai mult. În acest context, avocatul a punctat detalii esențiale despre procedurile legale și a subliniat cât de greu ar putea fi să se obțină o decizie rapidă din partea CEDO, mai ales având în vedere complexitatea cazului.
Călin Georgescu și cererea la CEDO: Ce înseamnă articolele invocate
Călin Georgescu, un susținător al reluării turului II al alegerilor prezidențiale, a atacat la CEDO decizia Curții Constituționale de anulare a acestor alegeri. În cererea sa, el cere ca statul român să fie obligat să organizeze un al doilea tur de scrutin între el și Elena Lasconi. Conform avocatului Toni Neacșu, cererea a fost depusă pe 16 decembrie 2024 și se referă la aplicarea articolului 39 din Regulamentul CEDO, care prevede măsuri provizorii. Aceste măsuri sunt de obicei aplicabile doar în cazuri extrem de urgente, cum ar fi situațiile în care o persoană riscă să fie supusă torturii sau extrădării iminente.
Avocatul a subliniat că, deși subiectul anulării alegerilor este unul sensibil și important, este puțin probabil ca cererea să fie judecată rapid. „Cererea este de măsuri provizorii pe art. 39, nu pe fondul cauzei. Până acum nu știu să fi fost admise astfel de cereri decât în cazuri extrem de grave”, a explicat Toni Neacșu. În plus, el a menționat că, de obicei, procedurile de acest tip durează mult mai mult decât se așteaptă publicul, iar CEDO nu va emite o decizie definitivă pe fondul cererii până la o dată ulterioară.
Care sunt șansele ca cererea să fie soluționată rapid?
Adrian Toni Neacșu a fost clar în legătură cu șansele de a obține o soluție rapidă din partea CEDO: „E absolut ridicol să crezi că CEDO poate judeca într-o lună vreun dosar pe fondul cererii.” Acesta a explicat că cea mai rapidă procedură urgentă care a implicat România a fost cazul Codruței Kovesi, care a durat aproape 2 ani, între octombrie 2018 și mai 2020. Astfel, potrivit lui Neacșu, este foarte puțin probabil ca CEDO să soluționeze rapid acest caz, având în vedere complexitatea cererii și procedurile standard de judecată.
Un alt aspect important subliniat de avocat este faptul că cererea depusă de Călin Georgescu vizează măsuri provizorii și nu o judecată pe fondul cauzei. Articolul 39 din Regulamentul CEDO este aplicabil doar în cazuri urgente, iar acest tip de cerere nu este de obicei admis în situațiile mai puțin grave. În cazul în care CEDO ar decide să admită cererea de măsuri provizorii, ar putea solicita suspendarea unor decizii administrative sau judiciare, însă acest lucru rămâne de văzut.
