De ce își retrag românii banii din bănci în număr record. Peste 300.000 de depozite închise în 3 luni

Sistemul bancar românesc trece printr-o perioadă fără precedent în ultimii ani. În primele trei luni din 2025, peste 316.000 de persoane fizice și peste 11.000 de firme și-au închis depozitele bancare, alegând să își retragă economiile. În total, retragerile cumulate au depășit 2,18 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, citate de Puterea Financiară.

Citește și

Anunț important pentru pensionari. Câți bani vor mai primi lunar românii după măsurile de austeritate...

Peste 316.000 de persoane fizice au renunțat la economii

Cifrele oficiale arată că numărul total al deponenților persoane fizice a scăzut de la peste 15,3 milioane la aproximativ 15 milioane în primul trimestru din 2025. Asta înseamnă că 316.150 de români au decis să își închidă conturile de economii. Este cea mai accentuată scădere trimestrială înregistrată în ultimii ani în România.

Potrivit specialiștilor, fenomenul reflectă o pierdere accelerată a încrederii populației în capacitatea sistemului bancar de a proteja economiile. Majoritatea celor care și-au retras banii sunt deponenți mici și medii, ceea ce indică o îngrijorare extinsă în rândul oamenilor obișnuiți.

În ciuda faptului că valoarea totală a depozitelor garantate (sub 100.000 de euro) a crescut ușor, acest lucru nu a fost suficient pentru a contracara scăderea abruptă a numărului de conturi active.

2,18 miliarde de lei retrași din sistemul bancar în doar trei luni

Datele centralizate arată că în perioada ianuarie–martie 2025, soldul total al depozitelor bancare a înregistrat o scădere de peste 2,18 miliarde de lei. Este o pierdere semnificativă pentru bănci și o dovadă clară a neîncrederii în menținerea randamentelor, în condițiile în care dobânzile reale rămân scăzute, iar inflația continuă să afecteze economiile.

Românii preferă din ce în ce mai mult să își direcționeze economiile către alte tipuri de active, considerate mai profitabile sau mai sigure – precum investițiile imobiliare, aurul sau activele digitale.

Firmele își retrag banii: Peste 11.000 de companii au renunțat la depozite

Pe lângă persoanele fizice, și companiile au început să-și retragă fondurile din conturile de economii. În doar trei luni, numărul firmelor cu depozite bancare s-a redus cu 11.463, ajungând de la 1.267.139 la 1.255.676.

De asemenea, soldul total al depozitelor firmelor a scăzut cu 89 de milioane de lei în același interval. Deși suma este mai mică față de retragerile făcute de persoanele fizice, tendința este aceeași: o scădere evidentă a încrederii în bănci ca soluție de conservare a capitalului.

Această evoluție semnalează faptul că și mediul de afaceri se confruntă cu incertitudini economice și preferă fie să reinvestească capitalul, fie să îl redirecționeze în active mai stabile sau mai profitabile.

Cauzele fenomenului: Inflația, impozitarea, incertitudinea economică

Analiștii pun acest exod financiar pe seama mai multor factori cumulativi. Printre cei mai invocați se numără:

• Inflația persistentă, care reduce puterea de cumpărare și erodează economiile chiar și în condițiile unor dobânzi aparent atractive.

• Incertitudinea fiscală, cu referire la schimbările legislative frecvente și lipsa de predictibilitate privind taxarea veniturilor din dobânzi.

• Dobânzile reale negative, adică situația în care randamentul obținut la depozite nu reușește să acopere rata inflației.

• Creșterea atractivității investițiilor alternative, în special cele din domeniul imobiliar și al activelor digitale (precum criptomonedele).

• Temeri legate de stabilitatea generală a sistemului financiar și de posibile intervenții guvernamentale asupra depozitelor mari.

Acești factori au determinat o parte importantă a populației și a companiilor să renunțe la forma tradițională de economisire și să își caute alte soluții de plasament.

Scăderea încrederii, un semnal de alarmă pentru sistemul bancar

Această scădere accelerată a numărului de deponenți și a valorii depozitelor reprezintă un semnal de alarmă pentru bănci, dar și pentru autoritățile monetare. În lipsa încrederii populației în sistemul bancar, mecanismele de finanțare devin mai fragile, iar capacitatea de acordare a creditelor poate fi afectată pe termen lung.

De asemenea, pierderea deponenților mici și medii – cei care, în general, asigură o bază stabilă și predictibilă pentru bănci – poate crea un dezechilibru structural în sistem, obligând instituțiile de credit să caute surse alternative de finanțare sau să majoreze dobânzile pentru atragerea de noi fonduri.

Românii caută alternative: imobiliare, criptomonede și valută

În paralel cu retragerea din sistemul bancar, tot mai mulți români aleg să își direcționeze economiile către alte tipuri de investiții:

• Piața imobiliară rămâne una dintre cele mai populare destinații pentru banii retrași din bănci. Chiar dacă prețurile sunt în creștere, proprietățile sunt percepute ca fiind sigure pe termen lung.

• Activele digitale, în special criptomonedele precum Bitcoin sau Ethereum, atrag un număr tot mai mare de investitori individuali, în ciuda volatilității ridicate.

• Valuta – euro și dolarul american – este preferată de mulți români ca mijloc de protecție împotriva devalorizării leului.

Această reorientare sugerează nu doar o lipsă de încredere în sistemul bancar, ci și o evoluție a comportamentului financiar al populației, din ce în ce mai atentă la randament și risc.

Banca Națională a României și alte instituții cu rol de reglementare monitorizează atent această evoluție. Deși nivelul depozitelor garantate se menține ridicat, iar sistemul bancar românesc este considerat solid, retragerile masive pot afecta percepția generală și pot amplifica tensiunile din economie.

În acest context, sunt analizate posibile măsuri de stimulare a economisirii, inclusiv ajustarea dobânzilor sau lansarea unor noi produse bancare atractive. Totodată, comunicarea oficială va juca un rol esențial în perioada următoare pentru a liniști populația și a preveni extinderea fenomenului.

Sursa foto: Arhivă