Mirela Loșniță
Prețul energiei electrice în România a atins, marți, valoarea de 84 de euro pe piața pentru ziua următoare, un nivel semnificativ mai ridicat față de alte state europene. În aceeași zi, energia s-a vândut cu doar 25 de euro în Franța și 60 de euro în Austria. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat cauzele acestui dezechilibru, atrăgând atenția asupra deficiențelor structurale ale pieței europene de energie și subliniind importanța interconexiunilor transfrontaliere.
De ce plătesc românii 84 de euro pe energie, iar francezii doar 25
„De ce energia costă pe piaţa zilei de astăzi 84 EUR în România, 25 EUR în Franţa şi 60 EUR în Austria? Pentru că piaţa energetică europeană e unică doar pe hârtie. În practică, e nevoie de infrastructură conectivă transfrontalieră — de “sârme” care trec graniţa — pentru ca energia să circule liber, iar preţurile din statele membre să fie similare. În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc”, a scris ministrul Energiei, pe Facebook.
Ministrul a arătat că, în prezent, există un decalaj între principiile teoretice ale pieței unice europene și realitatea practică din teren. Deși energia produsă în centralele nucleare din Franța este ieftină, ea nu poate fi transportată către state precum România, Bulgaria sau Grecia, deoarece nu există infrastructura necesară pentru acest transfer.
Diferențele mari de preț între țările membre ale Uniunii Europene demonstrează că obiectivul pieței unice de energie nu a fost încă atins. Ministrul Energiei susține că România este un actor responsabil și angajat în proiectul european, dar pentru ca regulile comune să funcționeze, trebuie ca toate statele membre să își asume aceleași obligații și să aibă aceleași drepturi.
România cere tratament egal la Bruxelles
Sebastian Burduja a afirmat că, în repetate rânduri, a ridicat la nivel european problema interconexiunilor și a tratamentului egal între statele membre. Potrivit acestuia, România deține în prezent o capacitate de interconectare de 4000 MW cu țările vecine, însă planul este ca, în următorii cinci ani, această capacitate să depășească 7000 MW.
„Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin uniunea cărbunelui şi oţelului. România a fost, este şi va fi un bun cetăţean european. Avem deja interconexiuni de 4000MW, cu toţi vecinii, şi planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel. Între Austria şi Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria şi Ungaria capacitatea ar putea fi uşor dublată, dar nu se doreşte de mulţi ani.
Ca urmare a eforturilor din ultimul an la Bruxelles, dezvoltarea interconexiunilor şi îmbunătăţirea funcţionării pieţei europene a energiei au devenit priorităţi de grad zero pentru Comisia Europeană, prin vocea preşedintelui, Ursula von der Leyen, şi a comisarului pentru energie, Dan Jorgensen. Vom continua să urmărim implementarea acestor angajamente”, a mai adăugat Burduja.
