Georgescu Dragos
Declarațiile ministrului Agriculturii, Florin Barbu, făcute marți într-o conferință de presă, au stârnit numeroase reacții și discuții aprinse în spațiul public. Oficialul a atras atenția asupra preferințelor tot mai accentuate ale românilor pentru produsele de import – precum avocado sau brânza franțuzească – în detrimentul celor autohtone. Potrivit lui Barbu, această tendință ar contribui direct la creșterea deficitului comercial al României, afectând serios echilibrul balanței comerciale.
De ce România are probleme economice. Explicațiile ministrului Agriculturii: „Dacă mâncați avocado și brânză franțuzească crește deficitul”
Florin Barbu a subliniat, în cadrul conferinței, că avocado a ajuns să ocupe primul loc în topul importurilor de fructe și legume din România. Exemplul său a fost menit să evidențieze diferențele de preț și impactul asupra pieței interne.
„Gândiți-vă că un fruct de avocado costă cât trei kilograme de roșii din România”, a spus ministrul Agriculturii.
Declarația, deși spectaculoasă, a fost contestată imediat de analiști și consumatori, care au remarcat că datele prezentate de ministru nu par să fie susținute de realitatea din piețe și supermarketuri. În București, de exemplu, un fruct de avocado poate fi cumpărat cu prețuri cuprinse între 5 și 6 lei, în timp ce un kilogram de roșii românești se vinde la 6-7 lei.
Această comparație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ministerul comunică datele și la sursele statistice folosite pentru a fundamenta declarațiile publice.
Ministrul Barbu a legat preferința românilor pentru produse de import de un fenomen mai amplu: creșterea deficitului comercial. Potrivit acestuia, deși România are capacitatea de a produce suficientă brânză, roșii și alte alimente de bază, consumatorii aleg adesea alternative externe.
„Dacă vrem să mâncăm brânză franțuzească, dacă vrem să mâncăm avocado și nu vrem să mâncăm roșii și brânză de la țăranii români, sigur că deficitul, balanța comercială, va crește. Noi avem și nu puteți să-mi spuneți că dumneavoastră mergeți într-un magazin de retail sau o piață din România și nu găsiți brânză de vacă sau de oaie românească”, a spus oficialul.
Această poziționare a ministrului reflectă preocuparea pentru promovarea produselor românești, însă aduce în prim-plan și problema competitivității acestora. Într-o piață europeană deschisă, consumatorul are libertatea de a alege, iar gustul, calitatea și brandul joacă un rol important.
Brânza franțuzească, prosciutto și complexitatea pieței
Florin Barbu a mai adăugat că, spre deosebire de brânza românească, există produse care nu pot fi realizate local în aceeași manieră, oferind ca exemplu prosciutto-ul italian.
„Noi avem în magazinele de retail și în piețele noastre brânză românească, dar nu putem să facem prosciutto”, a mai spus ministrul.
Afirmația scoate în evidență o realitate simplă: România nu poate concura pe toate segmentele culinare cu tradițiile altor state. Există produse care fac parte din patrimoniul cultural și gastronomic al altor țări și care, inevitabil, vor fi importate. Însă problema ridicată de Barbu nu este existența acestor importuri, ci ponderea tot mai mare pe care ele o au în coșul de consum al românilor.
Deficitul comercial, o problemă structurală
Deficitul comercial al României este o problemă cu rădăcini adânci. De ani de zile, importurile depășesc exporturile, în special în zona produselor agroalimentare. În timp ce România exportă cereale, animale vii și produse brute, importă masiv produse procesate, cu valoare adăugată mare.
Preferința consumatorilor pentru avocado sau brânză franțuzească este doar un exemplu simbolic. De fapt, problema reală este lipsa unei industrii alimentare competitive, capabile să transforme materia primă locală în produse finite de calitate, atractive și competitive pe piața internă și externă.
