Nicolescu Daniela
Fostul premier Victor Ponta a reacționat la trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Ponta consideră acuzațiile dificil de justificat, mai ales că ele îl vizează pe un candidat care câștigase primul tur al alegerilor, anulat ulterior de Curtea Constituțională.
Într-o intervenție televizată, Ponta a explicat că suspiciunile de acest tip ar putea fi plauzibile în cazul unui candidat care a pierdut alegerile, nu în cazul unui câștigător. El a făcut o paralelă cu situația din Brazilia, unde contestatarii scrutinului au fost acuzați că au încercat să răstoarne rezultatul.
„De ce să dai lovitură de stat dacă se putea alege democratic? Ăla care a pierdut în Brazilia, poți să-l acuzi. Domnule, a vrut să dea lovitură de stat pentru că a pierdut. Eu, care am pierdut alegerile, putea să zică Iohannis că am vrut să dau vreo lovitură de stat. Dar dacă ai câștigat, de ce să dai lovitură de stat? Că iei puterea democratic, cam așa. Da, e greu de explicat”, a declarat fostul premier în emisiunea lui Marius Tucă.
Un tipar repetat în politica românească
Ponta a încadrat dosarul lui Călin Georgescu într-o tendință mai largă, vizibilă în politica românească din ultimii 20 de ani. Potrivit acestuia, adesea „pierzătorii” alegerilor au fost cei care au ajuns ulterior în vizorul justiției.
„Ce a fost în ultimii 20 de ani, din 2004 încoace. Și anume pierzătorul, într-un fel sau altul. Năstase la DNA. Cum mi-au zis și mie. Dar ce vreți, domnul Ponta, că v-au achitat? E ca și cum mi-au rupt piciorul opt ani și după mă întreabă de ce nu joc fotbal”, a comentat el, amintindu-și propria experiență juridică.
Astfel, fostul premier sugerează că există un tipar în care cei care nu câștigă competițiile electorale sunt ulterior implicați în anchete și dosare penale, uneori cu efecte devastatoare asupra carierei lor politice.
Dosarul lui Călin Georgescu și acuzațiile procurorilor
În paralel, procurorul general Alex Florența a prezentat un alt unghi asupra situației, susținând că există probe clare care arată legături între unii dintre inculpați și Federația Rusă. Într-un interviu acordat postului Antena 3, Florența a menționat că ancheta a descoperit materiale video și documente ce confirmă aceste conexiuni.
„Inclusiv unii dintre inculpații cercetați în cauză au legături certe, documentate din toate punctele de vedere cu Federația Rusă. Inculpatul pe care îl aveți în poză în momentul de față este în afara oricărui dubiu. El este, de altfel, documentat în urma perchezițiilor informatice cu deplasări multiple în Federația Rusă, cu CV-uri în limba rusă pentru a fi furnizate autorităților de acolo”, a afirmat procurorul general.
Acesta a adăugat că Călin Georgescu ar fi avut întâlniri repetate cu foști ambasadori ai Federației Ruse la București, aspect considerat de procurori ca probă solidă privind relațiile dintre acesta și oficialii ruși.
Două perspective, aceeași controversă
În timp ce Victor Ponta pune sub semnul întrebării logica acuzațiilor, invocând argumentul electoral și precedentul politic din România, procurorii susțin că dosarul are la bază dovezi concrete, inclusiv informații extrase din percheziții informatice și documente oficiale.
Astfel, cazul lui Călin Georgescu devine un nou punct de tensiune în peisajul politic și judiciar românesc, unde acuzațiile de influențe externe și suspiciunile de destabilizare se împletesc cu dezbateri aprinse privind legitimitatea și corectitudinea procesului democratic.
Dosarul lui Călin Georgescu deschide o nouă dispută între tabăra politică și cea judiciară. Victor Ponta alege să critice acuzațiile și să le încadreze într-un tipar deja cunoscut din istoria recentă, unde pierzătorii alegerilor devin ținte ale justiției. De cealaltă parte, procurorul general Alex Florența susține existența unor dovezi clare privind conexiunile cu Rusia, prezentându-le ca argumente solide în anchetă.
Între aceste două perspective, rămâne deschisă întrebarea care frământă opinia publică: este vorba despre un dosar construit pe considerente politice sau despre un caz real de subminare a ordinii constituționale? Răspunsul urmează să fie dat în sala de judecată, dar și în arena opiniei publice, unde ecourile acestei dispute vor continua să se facă auzite.
