Mirela Loșniță
Ouăle pentru Paște se vopsesc în Joia Mare, potrivit tradiției. Pentru creştini, ouăle roșii amintesc, în primul rând, de Jertfa Mântuitorului Hristos de pe Crucea Golgotei. În același timp, ouăle roșii, vopsite cu migală și simbol al bucuriei pascale, ocupă un loc central în această sărbătoare.
Care este originea acestui obicei străvechi
Originea acestui obicei este veche, întâlnindu-se chiar și în alte culturi străvechi, precum cea chineză, cu mult înainte de nașterea lui Iisus Hristos. Ouale roșii sunt considerate simbol al echilibrului, creatiei, fecundității și al vieții în culturile antice.
Astăzi, această tradiție s-a transmis creștinilor și este practicată în mai multe țări din Europa și Asia. În România, aceasta a căpătat o însemnătate aparte, atingând culmi de artă prin tehnică, materiale și simbolistică.
Folclorul românesc a păstrat și transmis mai multe legende care explică de ce ouăle roșii trebuie să fie prezente pe masa de Paște, alături de alte bucate tradiționale. Una dintre aceste legende relatează că, în timpul răstignirii lui Iisus, mama Sa a plecat spre Pilat cu un coș de ouă, sperând să-l înduplece să-l ierte pe fiul său. În timp ce se odihnea sub un copac, ouăle din coș s-au înroșit, iar ea și-a dat seama că fiul său murise.
O altă legendă spune că, în ziua morții lui Iisus, toate ouăle din lume s-au înroșit, semnificând jertfa sa. Într-o altă poveste, Maica Domnului ar fi așezat un coș cu ouă sub crucea pe care fiul său era răstignit, iar sângele său a colorat ouăle în roșu.
Există și variante ale legendei în care mai multe persoane printre care și Pilat au fost convinse de învierea lui Iisus atunci când ouăle din preajma lor s-au înroșit miraculos.
Astfel, ouăle roșii de pe masa de Paște, simboluri religioase ale jertfei lui Hristos și bucuriei Învierii, sunt întotdeauna prezente în tradiția românească. Acestea sunt ciocnite cu bucurie, iar formula tradițională „Hristos a înviat!” este rostită cu emoție și respect, iar celălalt răspunde cu „Adevărat a înviat!”.
Tradiții și obiceiuri în unele zone ale țării
În unele regiuni ale țării, un alt obicei păstrat este ca în dimineața primei zile de Paște, întreaga familie să se spele pe față cu apă sfințită, în care sunt puse un ou roșu și un bănuț. Oul roșu este considerat purtător de bine, sănătate, putere și noroc, având puteri miraculoase de îndepărtare a răului și a bolilor.
Astfel, tradiția ouălor roșii de Paște reprezintă unul dintre cele mai profunde și emoționante obiceiuri din cultura românească, transmițând de la generație la generație semnificații bogate și legende încărcate de învățăminte spirituale.
Culoarea tradițională cu care se vopsesc ouăle de Paște este cea roșie, însă astăzi se utilizează și alte culori care au legătură cu simbolisme religioase sau naționale. În Bucovina, la început, ouăle erau colorate numai în roşu, pentru ca mai târziu să se răspândească şi practica vopsirii în galben, în verde, în albastru şi în negru. În trecut, culorile se obţineau numai din plante ce erau puse la macerat în Duminica Floriilor.
