Saghin Sabrina
Într-o mișcare surprinzătoare, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și-a îndreptat atenția către conținutul video online, analizând timp de două zile materiale postate pe platforme precum YouTube, Facebook și TikTok. Una dintre cele mai controversate decizii luate de CNA a fost emiterea unui ordin de eliminare pentru un videoclip publicat de jurnalistul Marius Tucă, în care acesta a catalogat drept „lovitură de stat” decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a-l elimina pe Călin Georgescu din cursa prezidențială.
Această hotărâre a stârnit un val de reacții, atât din partea membrilor CNA, cât și din partea publicului, ridicând întrebări legate de libertatea de exprimare și de modul în care instituțiile statului intervin asupra conținutului online.
CNA și reglementarea conținutului online
Deși CNA s-a concentrat până acum pe monitorizarea televiziunilor, recent, instituția a început să analizeze și conținutul video online, invocând necesitatea de a combate dezinformarea și a asigura respectarea legislației audiovizuale. În cazul clipului lui Marius Tucă, membrii CNA au argumentat că acesta încalcă principiile unei informări corecte și obiective. În cadrul dezbaterilor, Monica Gubernat, membru CNA numit de PSD, a subliniat că forul audiovizual trebuie să se bazeze strict pe legislație, fără a lua în considerare opiniile personale ale membrilor.
Un alt membru al CNA, Valentin Jucan, a justificat propunerea de eliminare a videoclipului prin încălcarea articolului 3, alineatul 2, din Legea Audiovizualului, care stipulează obligația furnizorilor de conținut media de a prezenta informațiile corect și echilibrat. În schimb, Georgică Severin, membru CNA numit de PSD, a avut o poziție diferită, susținând că menirea unui jurnalist este de a investiga și de a pune la îndoială deciziile instituțiilor statului, nu doar de a le reproduce fără a le contesta. Acesta a argumentat că, în trecut, marile dezvăluiri jurnalistice au venit tocmai din astfel de investigații critice.
În cadrul ședinței, Vasile Bănescu, membru CNA propus de Guvernul Ciolacu, a adăugat că un jurnalist nu ar trebui să își construiască discursul pe atacuri la adresa instituțiilor, ci pe fapte și argumente obiective. De asemenea, a criticat tonul folosit de Marius Tucă în videoclip, afirmând că astfel de mesaje pot afecta percepția publicului și pot induce o stare de neîncredere în instituțiile democratice.
Controversa din jurul deciziei CNA
Hotărârea CNA de a elimina videoclipul a ridicat o serie de întrebări privind libertatea de exprimare în mediul online. În videoclipul său, intitulat „Democrația a fost călcată în picioare”, Marius Tucă a exprimat opinii puternice despre decizia BEC de a-l scoate pe Călin Georgescu din cursa electorală, sugerând că aceasta ar fi fost luată într-un mod lipsit de transparență și că ar reprezenta un atac la adresa democrației.
Jurnalistul a acuzat BEC că a acționat „ca hoții” și că a eliminat un candidat fără a avea un temei legal solid. De asemenea, a susținut că instituțiile statului sunt controlate de interese politice și că această decizie face parte dintr-un plan mai amplu de manipulare a alegerilor prezidențiale.
Această intervenție a fost considerată problematică de către CNA, deoarece ar putea induce publicului ideea că alegerile sunt manipulate și că instituțiile statului acționează în mod arbitrar. Cu toate acestea, susținătorii lui Tucă consideră că decizia CNA este o formă de cenzură și că ridică semne de întrebare privind libertatea presei în România.
Pe de altă parte, criticii jurnalistului argumentează că acesta nu a oferit dovezi clare pentru acuzațiile sale și că a folosit un limbaj inflamator, ceea ce ar putea amplifica tensiunile în societate. De asemenea, unii membri CNA au subliniat că jurnalismul responsabil presupune verificarea informațiilor și evitarea propagării teoriilor conspiraționiste.
Decizia CNA de a emite un ordin de eliminare pentru videoclipul lui Marius Tucă ar putea marca începutul unei reglementări mai stricte a conținutului online în România. Rămâne de văzut dacă această măsură va fi aplicată și în alte cazuri similare sau dacă va genera un val de contestări din partea jurnaliștilor și a publicului.
Astfel, dezbaterea privind echilibrul dintre combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare rămâne una deschisă, iar reacțiile din spațiul public vor influența cu siguranță viitoarele decizii ale autorităților în ceea ce privește reglementarea conținutului media online.
