Într-o ședință istorică desfășurată joi, 27 martie 2025, sub președinția Patriarhului Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat începerea demersurilor pentru canonizarea unor sfinte femei românce, o decizie cu semnificație profundă, având în vedere că anul 2026 va fi marcat de două evenimente importante: Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendarul ortodox.
Un pas important în istoria Bisericii Ortodoxe Române
Această decizie face parte dintr-o viziune mai largă a Bisericii Ortodoxe Române, care dorește să onoreze contribuțiile semnificative ale femeilor în viața spirituală și socială. Canonizarea este un act de recunoaștere a celor care au trăit o viață exemplară în slujba credinței, fiind mărturisitori ai ortodoxiei. În acest context, Sfântul Sinod își propune să includă pe lista sfinților mai multe femei care au marcat profund istoria creștinismului din România.
Vor fi câteva femei mari creștine ale neamului nostru și „mame ale neamului nostru românesc” cum le numea PS Iustin, episcopul de la Huși, referindu-se la aceste viitoare sfinte românce, care vor fi incluse în calendarul Bisericii Ortodoxe, relatează fresh24.ro.
Este vorba despre un grup de femei sfinte, precum mironosițele, mucenițele, cuvioasele, soțiile și mamele, care vor fi onorate în cadrul Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (2026). Nu sunt menționate numele specifice ale sfintei care urmează să fie canonizată, dar se face referire la demersul de canonizare a unor femei românce, care vor fi incluse în calendarul ortodox
Anul 2026, dedicat femeilor sfinte din calendar
Anul 2026 va fi un an dedicat în mod special femeilor sfinte din calendarul ortodox, inclusiv mironosițelor, mucenițelor, cuvioaselor, soțiilor și mamelor sfinte. Printre cele mai cunoscute exemple ale acestora se numără Sfânta Maria Magdalena, considerată întocmai cu apostolii, și Sfânta Tecla, prima femeie martir a Bisericii Ortodoxe. De asemenea, femeile care au îndeplinit roluri fundamentale în viața bisericii, cum sunt Sfintele Parascheva de la Iași și Teodora de la Sihla, vor fi comemorate.
Mai mult, un loc deosebit va fi acordat modelului mamei sfinte, cu referire la cele mai emblematice figuri din istoria creștină, precum Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria, și Sfânta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul.
O altă tematică importantă a anului 2026 va fi pastorația familiei creștine, în contextul atacurilor ideologice care vizează unitatea și valorile familiei tradiționale. După succesul tematicii din 2020, care s-a concentrat pe pastorația părinților și copiilor, în 2026 accentul va fi pus pe întregul concept de familie.
Pastorația familiei creștine revine în prim-plan la nivelul Bisericii Ortodoxe Române, fiind un răspuns la provocările și schimbările din societatea contemporană.
Schimbări în conducerea Bisericii Ortodoxe Române
În cadrul aceleași ședințe, Sfântul Sinod a aprobat numirea unui nou episcop al Episcopiei Sălajului – PS Benedict Bistrițeanul, în urma unui vot secret. De asemenea, au fost aduse noi propuneri pentru alte funcții importante în cadrul Bisericii, iar Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului l-a propus pe Arhimandritul Samuel Cristea pentru slujirea episcopală.
Totodată, conducerea Bisericii a aprobat statutul și stema eparhială ale Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord, consolidând astfel prezența ortodoxiei românești pe plan internațional.
Memoria istorică și comemorarea Unirii Basarabiei cu România
În deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod, a fost săvârșită o slujbă de Te Deum pentru comemorarea a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. La eveniment a fost prezent Preasfințitul Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, care a subliniat semnificația acestei zile în istoria românilor, un moment de unitate și de respect pentru cei care au contribuit la făurirea Marii Uniri.
Astfel, Biserica Ortodoxă Română își continuă drumul de apărare a valorilor creștine tradiționale și de onorare a celor care au adus o contribuție semnificativă în viața spirituală a neamului românesc. Cu canonizarea viitoarelor sfinte femei românce, se pune în lumină un model de urmat pentru toți credincioșii, în special pentru femeile care au avut un rol esențial în formarea și susținerea familiei și comunității.
Sursa foto: Arhivă




















