Georgescu Dragos
Într-un moment în care românii resimt tot mai acut presiunea scumpirilor și a inflației, subiectul plafonării prețurilor la alimentele de bază a revenit pe masa discuțiilor politice la nivel înalt. Ședința de miercuri a Coaliției de guvernare era așteptată cu interes, fiind anunțată drept una decisivă pentru viitorul acestei măsuri.
Decizia luată de coaliția guvernamentală legată de plafonarea prețurilor la alimentele de bază
Totuși, liderii politici au decis să mai acorde o săptămână de reflecție înainte de a lua o hotărâre fermă.
Conform unor surse politice citate de Digi24.ro, premierul Ilie Bolojan a solicitat timp suplimentar pentru a realiza o analiză aprofundată asupra impactului real pe care plafonarea l-a avut în ultimii doi ani. În acest context, discuția finală a fost amânată pentru săptămâna viitoare, când Coaliția va primi și un document pregătit de Partidul Social Democrat (PSD) cu date concrete despre rezultatele acestei măsuri.
Plafonarea prețurilor la alimentele de bază nu este doar o temă tehnică sau economică, ci una cu un impact direct asupra vieții cotidiene a românilor. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor cresc constant, iar veniturile nu țin întotdeauna pasul cu scumpirile, orice măsură care poate stabiliza sau chiar reduce prețurile este privită ca o gură de oxigen.
Guvernul, conștient de importanța subiectului, a introdus în urmă cu doi ani măsura plafonării marjelor comerciale pentru anumite produse alimentare de bază. Scopul declarat a fost acela de a tempera inflația și de a proteja consumatorii de excesele comerciale.
Rezultatele, potrivit PSD și datelor oficiale ale Consiliului Concurenței, ar fi fost pozitive: scăderi sau stagnări semnificative la produsele vizate și o inflație alimentară redusă considerabil față de anii precedenți.
Poziția premierului Ilie Bolojan
Deși cifrele prezentate de social-democrați par să arate clar utilitatea plafonării, premierul Ilie Bolojan a ales o atitudine prudentă. Surse politice susțin că acesta ar fi cerut un răgaz de o săptămână pentru a analiza în detaliu efectele măsurii și a evalua dacă este oportună prelungirea ei în actualul context economic.
Această prudență este explicată prin dorința premierului de a evita decizii luate în grabă sau sub presiunea emoției publice. Bolojan, cunoscut pentru stilul său pragmatic și pentru accentul pus pe date concrete, dorește să se asigure că prelungirea plafonării nu va crea distorsiuni pe piață și că beneficiile reale pentru consumatori depășesc eventualele costuri pentru producători și comercianți.
Documentul PSD: argumente în favoarea plafonării
Social-democrații au venit la ședință cu un set de date și analize care susțin prelungirea plafonării. Potrivit acestora, după doi ani de aplicare, măsura a dus la:
Reducerea prețurilor la toate alimentele cu marjă plafonată;
Încetinirea creșterii prețurilor la produse precum laptele, ouăle, aripile de pui și roșiile;
O creștere moderată la fructele proaspete, explicată prin factori sezonieri și importuri;
O scădere semnificativă a inflației alimentare, de la 18% înainte de plafonare la doar 1,1% după un an de aplicare;
Creșterea puterii de cumpărare a populației pentru coșul de consum alimentar de bază.
Aceste date, prezentate ca fiind oficiale și confirmate de Consiliul Concurenței, sunt considerate de PSD dovezi clare că plafonarea a fost o măsură eficientă și benefică.
O amânare cu semnificație politică
Decizia de a amâna hotărârea finală nu este lipsită de încărcătură politică. În Coaliție există diferențe de viziune între parteneri, iar acest subiect poate deveni un nou motiv de tensiune.
Pe de o parte, PSD insistă asupra importanței sociale a plafonării și dorește să își asume rolul de protector al populației în fața scumpirilor. Pe de altă parte, premierul liberal preferă o abordare prudentă, care să ia în calcul și efectele asupra mediului de afaceri și asupra echilibrelor economice.
Această divergență poate fi interpretată ca o încercare de repoziționare politică înaintea unui an electoral dificil, în care fiecare partid încearcă să transmită electoratului un mesaj de forță și responsabilitate.
