Georgescu Dragos
Magistrații Curții de Apel București urmează să se reunească luni, 15 decembrie, la ora 12:00, într-un context tensionat, marcat de dezvăluiri publice fără precedent și de proteste consecutive declanșate în sistemul judiciar. Întâlnirea are loc pe fondul unui val de nemulțumiri generate de documentarul Recorder despre abuzurile din justiție, dar și după declarațiile extrem de dure făcute de judecătoarea Raluca Moroșanu, care au readus în prim-plan problemele interne ale uneia dintre cele mai importante instanțe din România.
Decizia neașteaptată luată de Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București, în plin scandal din justiție. Ce a făcut judecătoarea după ce a văzut protestele românilor din toată țara
Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, convocarea a fost făcută de judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, care a chemat toți judecătorii instanței la o discuție având ca temă „problemele reale” ale CAB. Formularea aleasă pentru subiectul întâlnirii a stârnit deja reacții și interpretări în rândul magistraților, în condițiile în care, în ultimele zile, spațiul public a fost dominat de acuzații grave privind modul de conducere al instanței, lipsa de transparență și concentrarea deciziei în mâinile unui cerc restrâns de persoane.
Această reuniune vine la doar câteva zile după o conferință de presă extraordinară susținută joi, 12 decembrie, de conducerea Curții de Apel București. Evenimentul, menit inițial să ofere clarificări în urma documentarului Recorder, a fost marcat de un moment tensionat, după ce judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit public cu o declarație de protest. Gestul său a fost perceput ca un act rar de sfidare directă a conducerii instanței și a amplificat tensiunile deja existente în interiorul sistemului.
Întâlnirea de luni are loc după cinci zile consecutive de proteste ale magistraților din mai multe orașe ale țării. Aceste acțiuni au fost declanșate atât de conținutul documentarului Recorder, care vorbește despre posibile derapaje și abuzuri în justiție, cât și de solidarizarea unor judecători cu dreptul la libertatea de exprimare al colegilor lor. În acest context, declarațiile făcute de Raluca Moroșanu într-un interviu acordat Recorder duminică au avut un impact major, fiind considerate de mulți drept un punct de cotitură în dezbaterea despre funcționarea internă a instanțelor.
Declarații dure făcute de Raluca Moroșanu
În acel interviu, judecătoarea Raluca Moroșanu a formulat acuzații extrem de grave, susținând că în cadrul Curții de Apel București există presiuni interne, o lipsă cronică de transparență în luarea deciziilor și o concentrare excesivă a puterii în mâinile conducerii instanței. Ea a afirmat că judecătorii nu mai sunt consultați în privința deciziilor importante și că modificările legislative adoptate în 2022 au consolidat controlul conducerii asupra activității instanței.
Moroșanu a mers mai departe, comparând modul de funcționare al instanței cu cel al unei firme private. „Suntem tratați ca angajații unui SRL, unde patronul stabilește tot, iar ceilalți se supun”, a spus judecătoarea, descriind un climat profesional dominat de frică și conformism. Potrivit acesteia, actualul cadru legislativ și administrativ ar descuraja exprimarea opiniilor critice și ar favoriza tăcerea în rândul magistraților, chiar și atunci când sunt în joc principii fundamentale ale actului de justiție.
Unul dintre cele mai dure puncte ale intervenției sale a fost cererea explicită ca Lia Savonea să plece din magistratură. Raluca Moroșanu a vorbit despre șefa Curții de Apel București ca despre o persoană care „se crede invincibilă”, sugerând că poziția și influența acesteia ar crea un sistem în care anumite persoane se simt protejate indiferent de deciziile luate. Judecătoarea a precizat că a făcut aceste afirmații conștientă de riscuri, inclusiv de posibilitatea unei sancțiuni disciplinare sau chiar a excluderii din magistratură.
Declarațiile sale au fost interpretate de unii colegi ca un act de curaj, iar de alții ca un semnal de alarmă privind adâncimea crizei din sistem. În același timp, ele au ridicat semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt luate deciziile administrative, la organizarea completelor de judecată și la eventualele influențe pe care aceste aspecte le-ar putea avea asupra actului de justiție.
Judecătoarea Moroșanu a cerut public modificarea legilor justiției, afirmând că revenirea la un sistem mai echilibrat, cu promovări prin concurs și cu o distribuție mai clară a puterii administrative, ar putea reduce presiunile interne. Ea a susținut că schimbările frecvente de complete și modul de organizare a activității pot influența direct rezultatul dosarelor și pot afecta încrederea publicului în justiție.
În acest context tensionat, întâlnirea convocată de conducerea Curții de Apel București este privită cu așteptări, dar și cu scepticism. Sursele judiciare citate nu au putut preciza dacă discuția de luni va aborda direct acuzațiile formulate de Raluca Moroșanu sau dacă se vor limita la o prezentare generală a problemelor administrative. De asemenea, nu este clar dacă vor fi discutate măsuri concrete sau dacă întâlnirea va avea mai degrabă un rol formal, fără consecințe imediate.
Lipsa unui punct de vedere oficial din partea Curții de Apel București până la acest moment a contribuit la amplificarea speculațiilor. Absența unei reacții clare din partea conducerii instanței este interpretată de unii magistrați ca un semn de evitare a subiectelor sensibile, în timp ce alții consideră că tăcerea este dictată de complexitatea situației și de necesitatea unei analize interne înainte de orice declarație publică.
Protestele din ultimele zile au scos la iveală o nemulțumire mai amplă, care depășește cazul punctual al Curții de Apel București. Magistrați din mai multe instanțe au vorbit despre presiuni administrative, despre teama de represalii și despre dificultatea de a-și exprima opiniile în mod deschis. Documentarul Recorder a funcționat, în acest context, ca un catalizator, aducând în prim-plan frustrări acumulate de-a lungul mai multor ani.
Solidarizarea unor judecători cu Raluca Moroșanu a fost văzută ca un semn că aceste probleme nu sunt izolate. În același timp, reacțiile critice la adresa sa arată că sistemul este profund divizat, iar opiniile diferă semnificativ în privința modului în care ar trebui gestionată situația. Unii consideră că astfel de dezvăluiri ar trebui discutate exclusiv în interiorul sistemului, în timp ce alții cred că transparența publică este singura soluție pentru o reformă reală.
Întâlnirea de luni este, astfel, percepută ca un moment-cheie, care ar putea indica direcția în care se îndreaptă Curtea de Apel București. Fie va reprezenta începutul unui dialog real și al unor posibile schimbări, fie riscă să fie văzută ca o încercare de a calma spiritele fără a aborda fondul problemelor. Miza este una importantă, nu doar pentru magistrații CAB, ci și pentru credibilitatea întregului sistem judiciar.
În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de văzut dacă acuzațiile formulate vor genera reacții instituționale concrete sau dacă tensiunile vor continua să se acumuleze. Cert este că dezbaterea declanșată de documentarul Recorder și de declarațiile Ralucăi Moroșanu a scos la suprafață o criză de încredere care nu mai poate fi ignorată. Modul în care conducerea Curții de Apel București va gestiona această situație va avea un impact major asupra percepției publice și asupra climatului intern din magistratură.
Pentru moment, toți ochii sunt îndreptați spre întâlnirea de luni, considerată de mulți un test al capacității sistemului judiciar de a se privi onest în oglindă și de a răspunde criticilor venite chiar din interior.
