Georgescu Dragos
O nouă mișcare strategică a administrației Donald Trump a stârnit reacții și îngrijorări în rândul partenerilor europeni. Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, una dintre cele mai vechi publicații de limbă engleză din Ucraina, Washingtonul ar fi notificat aliații NATO despre intenția de a retrage câteva mii de militari americani din România. Decizia, aflată în prezent în fază avansată de consultare, marchează o schimbare importantă în politica de securitate a Statelor Unite în regiune.
Decizia neașteptată luată de Donald Trump în privința României
Potrivit Kyiv Post, trei oficiali americani și europeni, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au confirmat că administrația Trump a informat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni despre planul de reducere a efectivelor din România. Un anunț oficial este așteptat în perioada imediat următoare, însă discuțiile din culise au generat deja neliniște printre partenerii NATO din estul Europei.
Statele Unite trimit trupe în România pe bază rotațională, soldații fiind schimbați la fiecare șase luni, în principal la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Potrivit surselor citate, în cazul în care se va confirma reducerea, aceasta va viza în mod direct efectivele americane de la Kogălniceanu, unde se află cel mai mare contingent din țara noastră.
De asemenea, publicația amintește că încă din primăvară presa americană a relatat despre o posibilă decizie a Pentagonului de a retrage până la 10.000 de militari din mai multe țări europene, printre care și România.
Câte trupe vor fi retrase din România
Oficialii citați de Kyiv Post au precizat că reducerea planificată „nu va depăși mai mult de un batalion”. În armata Statelor Unite, un batalion are între 500 și 1.000 de militari, în funcție de specializare. Prin urmare, este vorba despre o diminuare moderată, nu despre o retragere completă.
Sursele insistă asupra faptului că această măsură nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra operațiunilor militare americane din regiune. Totuși, momentul ales și contextul geopolitic tensionat de la granița cu Ucraina ridică numeroase întrebări.
„Reducerea efectivelor are mai degrabă un caracter administrativ și logistic decât strategic. Nu vorbim despre o schimbare a angajamentului Statelor Unite față de securitatea flancului estic”, a explicat unul dintre oficialii americani citați de publicație.
De ce a fost aleasă România
Discuțiile interne din cadrul Pentagonului ar fi avut în vedere reduceri de trupe atât în România, cât și în Polonia, însă decizia finală s-a concentrat exclusiv asupra României.
Potrivit Kyiv Post, motivația oficială ține de o inițiativă mai amplă a Pentagonului de a redistribui resursele militare și logistice din emisfera occidentală, pentru a contracara mai eficient influența tot mai mare a Chinei în zona Pacificului.
Astfel, reducerea trupelor din România ar face parte dintr-un plan global de repoziționare a forțelor americane, nu dintr-un gest politic îndreptat împotriva unui partener european.
Totuși, analiștii de securitate atrag atenția că sincronizarea acestei măsuri – în plin război în Ucraina și în contextul tensiunilor dintre NATO și Rusia – ar putea fi percepută drept un semnal de slăbire a prezenței americane în Europa de Est.
Reacții și îngrijorări în rândul aliaților
Pentru țările din regiune, inclusiv România, anunțul reprezintă o surpriză și un motiv de îngrijorare. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, prezența trupelor americane în zona Mării Negre a fost considerată esențială pentru descurajarea oricărei amenințări militare.
Colonelul în retragere Richard Williams, fost director adjunct al Diviziei de Investiții în Apărare din cadrul NATO, a declarat pentru Kyiv Post că nu vede niciun motiv strategic sau tactic care să justifice retragerea efectivelor americane din România.
„România a devenit un punct-cheie al infrastructurii de apărare NATO din regiune. De aici se coordonează mișcările de trupe, logistica și antrenamentele comune. Orice reducere, chiar și minoră, slăbește semnalul de unitate al Alianței”, a avertizat Williams.
Asigurări pentru Polonia: „Suntem alături de voi până la capăt”
În același timp, președintele Donald Trump a transmis un mesaj clar de susținere pentru Polonia, în cadrul unei întâlniri recente cu noul președinte de la Varșovia, Karol Nawrocki.
Potrivit surselor citate de publicația ucraineană, Trump i-ar fi garantat liderului polonez că trupele americane nu vor fi retrase din Polonia.
„Nici măcar nu ne-am gândit la asta. Suntem alături de Polonia până la capăt”, ar fi spus fostul președinte american, potrivit martorilor citați.
Această declarație întărește legătura strategică dintre Washington și Varșovia, dar creează, în același timp, o discrepanță vizibilă între modul în care sunt tratați aliații din Europa Centrală. România, deși un partener fidel al Statelor Unite, pare să fie supusă unei reconfigurări a prezenței americane, cel puțin pe termen scurt.
Unde sunt staționate trupele americane în România
În prezent, în România se află aproximativ 2.000 de militari americani. Cei mai mulți – peste 1.500 – sunt dislocați la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, considerată principalul punct logistic al NATO în zona Mării Negre.
Aici sunt găzduite forțe terestre și aeriene care participă la exerciții comune cu armata română și cu alți parteneri ai Alianței.
La baza de la Deveselu, aproximativ 200 de militari americani operează sistemul antirachetă Aegis Ashore, o componentă esențială a scutului defensiv NATO.
Alți peste 100 de militari americani sunt desfășurați la baza aeriană Câmpia Turzii, în cadrul unui parteneriat strategic axat pe antrenamente și misiuni de recunoaștere.
Contextul global: o reconfigurare strategică
Decizia administrației Trump trebuie privită și în contextul mai larg al politicii externe americane. În ultimii ani, Pentagonul a evaluat posibilitatea reducerii prezenței militare în Europa pentru a redirecționa resursele către zona Indo-Pacific, considerată prioritară în confruntarea cu China.
NBC scria, în aprilie, că aproximativ 80.000 de soldați americani se află în prezent staționați pe continentul european. Dintre aceștia, aproape 20.000 au fost trimiși suplimentar în 2022, în timpul administrației Joe Biden, pentru a întări flancul estic al NATO după invazia rusă în Ucraina.
Noua administrație pare, însă, să caute o recalibrare a resurselor și o mai bună distribuire a trupelor în funcție de provocările emergente.
