Loredana Ionescu
Măsurile de reducere a cheltuielilor anunțate de guvernul condus de Ilie Bolojan încep să capete contur și ar putea avea efecte majore asupra administrației locale. Printre cele mai sensibile teme se află viitorul Poliției Locale, instituție care riscă să fie desființată în multe localități mici, dacă noile reguli vor fi adoptate.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care urmărește diminuarea cheltuielilor și creșterea eficienței în administrația publică, atât la nivel central, cât și local. Documentul prevede reduceri consistente de personal și impune limite stricte privind numărul de posturi finanțate din bugetul public.
Reduceri de personal și cheltuieli în administrație
Potrivit proiectului, guvernul își propune ca, în 2026, cheltuielile de personal din administrația publică centrală să fie reduse cu 10%. În paralel, este vizată și diminuarea numărului de posturi ocupate în administrația publică locală.
Una dintre cele mai controversate prevederi se referă la Poliția Locală, care ar putea fi desființată în localitățile cu un număr redus de locuitori. Mai exact, localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu vor mai putea avea Poliție Locală decât în condiții foarte stricte.
Poliția Locală, condiționată de veniturile proprii ale primăriilor
Conform proiectului de act normativ, unitățile administrativ-teritoriale cu sub 4.500 de locuitori vor putea angaja cel mult trei polițiști locali, doar dacă finanțarea acestora este asigurată integral din veniturile proprii ale primăriei. În lipsa acestor resurse, Poliția Locală nu va mai putea funcționa.
„Unitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile sunt acoperite integral din venituri proprii. Numărul maxim este de 3 polițiști locali, utilizabili doar pentru serviciul public de poliție locală sau paza obiectivelor de interes județean”, se precizează în proiectul de act normativ.
Măsura are ca scop evitarea situațiilor în care costurile Poliției Locale depășesc capacitatea financiară a localităților și pune presiune directă pe primăriile mici, care depind în mare parte de fondurile de la bugetul de stat.
Reguli clare în funcție de numărul de locuitori
Proiectul stabilește și o normă de personal pentru Poliția Locală, în funcție de populația deservită:
un polițist local la 1.200 de locuitori, pentru comune, orașe și municipii;
un polițist local la 6.500 de locuitori, pentru județe și municipiul București.
În plus, sunt introduse limite stricte și pentru aparatele de lucru ale demnitarilor și ale aleșilor locali.
Limitarea posturilor din cabinetele demnitarilor
Documentul prevede un număr maxim de posturi pentru cabinetele din administrația centrală și locală:
5 posturi pentru Cabinetul prim-ministrului și al viceprim-miniștrilor;
3 posturi pentru miniștri și pentru șefii Cancelariei Prim-ministrului;
4 posturi pentru primarii orașelor cu peste 100.000 de locuitori;
3 posturi pentru primarii localităților cu populație între 30.000 și 100.000 de locuitori;
un singur post pentru primarii comunelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
Număr maxim de angajați în primării
Totodată, proiectul stabilește plafoane clare privind numărul total de angajați din unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția domeniilor esențiale precum educația, sănătatea și asistența socială:
până la 1.500 de locuitori: maximum 16 posturi;
între 1.501 și 3.000 de locuitori: maximum 22 posturi;
între 3.001 și 5.000 de locuitori: maximum 30 de posturi;
între 5.001 și 10.000 de locuitori: maximum 43 de posturi;
între 10.001 și 20.000 de locuitori: maximum 60 de posturi;
între 20.001 și 50.000 de locuitori: maximum 110 posturi;
peste 50.000 de locuitori: 110 posturi, plus câte 10 posturi suplimentare pentru fiecare 10.000 de locuitori în plus.
Unitățile care au servicii publice comunitare locale, precum Poliția Locală sau serviciile de evidență a persoanelor, vor putea ajusta numărul de posturi prin hotărâre, dar doar în limitele stabilite de lege.
Prin aceste măsuri, guvernul Bolojan urmărește o reformă profundă a administrației publice, axată pe reducerea cheltuielilor și creșterea sustenabilității financiare, însă impactul asupra siguranței și funcționării comunităților mici rămâne un subiect sensibil.
Sursa foto: Arhivă
