Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, 8 octombrie 2025, că legea privind reforma în Sănătate și legea care modifică structura și indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație din companiile de stat sunt conforme cu Constituția. Sesizările depuse de partidele AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au fost respinse ca neîntemeiate.
Două dintre cele patru legi asumate de Guvernul Bolojan au trecut testul CCR
Pe agenda Curții s-au aflat patru dintre legile pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, la 1 septembrie 2025. Este vorba despre:
-
legea privind reforma în sistemul de sănătate,
-
legea privind guvernanța corporativă a companiilor de stat,
-
legea care modifică structura instituțiilor de reglementare (ANCOM, ASF, ANRE),
-
și proiectele legate de măsuri fiscale și reforma pensiilor magistraților, pentru care deciziile au fost amânate.
Potrivit CCR, reforma în Sănătate și modificările la guvernanța corporativă sunt constituționale în ansamblul lor.
Reforma în Sănătate, validată integral
CCR a constatat că articolele contestate din legea reformei în Sănătate sunt conforme cu normele constituționale.
Curtea a argumentat că Guvernul are dreptul să-și asume răspunderea pentru adoptarea unor reforme majore, atâta timp cât există urgență și coerență în domeniul reglementat.
„Dispozițiile legii criticate se subsumează unui domeniu unitar de relații sociale, configurat de componenta sănătății publice ca parte a statului social”, se arată în motivarea Curții.
Judecătorii au considerat că adoptarea prin asumarea răspunderii nu afectează rolul Parlamentului, deoarece este o procedură prevăzută explicit de Constituție, în cazuri justificate de interes public și urgență.
CCR a mai subliniat că dreptul la sănătate nu este absolut, iar limitările bugetare nu încalcă principiile fundamentale:
„Legea criticată asigură în continuare accesul la servicii medicale, într-o modalitate reconfigurată, dar care nu aduce atingere substanței dreptului fundamental la ocrotirea sănătății”, a precizat Curtea.
De asemenea, Curtea a respins acuzațiile de discriminare privind acordarea integrării clinice doar personalului medical cu dublă calificare – medicală și academică – arătând că această prevedere are o justificare funcțională, nu una discriminatorie.
Legea privind guvernanța corporativă: CA-uri mai mici, indemnizații reduse
CCR a validat și legea care modifică Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, declarând-o constituțională.
Legea prevede reducerea numărului de membri din consiliile de administrație și supraveghere ale companiilor de stat și diminuarea indemnizațiilor acestora.
Astfel:
-
la companiile administrate în sistem unitar (ex: Poșta Română), consiliile vor avea maximum 3 membri, față de 3-7 în prezent;
-
la cele în sistem dualist (ex: Hidroelectrica), numărul va fi redus la cel mult 5 membri, față de 7 în prezent.
Cei care refuză noile condiții pot fi revocați fără plata de daune, potrivit legii adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului.
În plus, indicatorii de performanță (ICP) din contractele de mandat vor fi recalibrați, cu pondere mai mare pentru indicatorii financiari în raport cu cei nefinanciari.
Argumentele CCR pentru validarea legii privind guvernanța corporativă
Curtea a respins acuzațiile de neconstituționalitate formulate de AUR, SOS și POT, considerând că:
-
urgența și necesitatea adoptării legii sunt justificate de „evitarea consecințelor negative asupra economiei naționale” care ar fi rezultat din întârzierea reformei;
-
consultarea publică nu este o obligație constituțională, ci o opțiune a inițiatorului legislativ;
-
transparența a fost asigurată, proiectul fiind publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului și transmis asociațiilor reprezentative ale administrației locale.
CCR a mai precizat că dispozițiile privind numirea, selecția, revocarea și componența consiliilor de administrație sunt clare și previzibile, respectând principiile egalității în drepturi și protecției proprietății private.
Deciziile finale urmează pentru taxe și pensii speciale
Curtea Constituțională a amânat dezbaterile privind legea cu noile măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe și reforma pensiilor magistraților, alte două proiecte adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului Bolojan.