Miruna
Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre existența unor instituții „supradimensionate” din administrația publică au declanșat un schimb public de replici cu Autoritatea Electorală Permanentă. Vizată direct de afirmațiile șefului Executivului, AEP respinge acuzațiile, își apără structura de personal și susține că este ținta unui „atac concertat”, apărut la scurt timp după încheierea alegerilor locale parțiale.
Declarațiile premierului și acuzațiile privind personalul AEP
Discuția a fost deschisă de premierul Ilie Bolojan în contextul reformelor anunțate în administrația publică. Șeful Guvernului a vorbit despre necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare și a adus ca exemplu Autoritatea Electorală Permanentă, despre care a spus că ar avea un aparat prea numeros, mai ales între ciclurile electorale.
Ilie Bolojan a afirmat că există discrepanțe între județe în ceea ce privește numărul de angajați ai AEP, sugerând că instituția ar putea funcționa cu mai puțin personal. Potrivit acestuia, o reducere serioasă a cheltuielilor ar permite redirecționarea fondurilor către alte domenii considerate prioritare, fără a afecta direct veniturile individuale ale angajaților.
Declarațiile premierului au fost făcute într-un context mai larg al reformei administrative, însă menționarea explicită a AEP a atras imediat atenția, având în vedere rolul sensibil al instituției în organizarea proceselor electorale. Afirmațiile au fost percepute de conducerea Autorității Electorale Permanente ca un atac direct, mai ales prin prisma momentului ales, la doar câteva zile după finalizarea alegerilor locale parțiale.
Răspunsul AEP și explicațiile privind activitatea permanentă
Autoritatea Electorală Permanentă a reacționat printr-un comunicat de presă ferm, în care respinge acuzațiile formulate de premier și subliniază statutul său de instituție autonomă. AEP amintește că existența și funcționarea sa sunt legate de procesul de integrare europeană și că structura organizatorică este stabilită prin reglementări aprobate de Parlament, nu discreționar.
Instituția contestă ideea potrivit căreia personalul ar fi inutil între ciclurile electorale și explică faptul că activitatea desfășurată este una continuă. Angajații AEP, atât la nivel central, cât și în teritoriu, sunt implicați permanent în pregătirea tehnică a alegerilor, indiferent de tipul acestora, fie că este vorba despre scrutinuri la termen, anticipate, parțiale sau referendumuri.
AEP subliniază că organizarea alegerilor presupune un proces complex, care nu poate fi realizat „din senin” cu puțin timp înainte de vot. Pregătirea profesională, actualizarea registrelor electorale, verificarea finanțării partidelor și a campaniilor, precum și activitățile de control și logistică sunt procese care se desfășoară constant. Potrivit Autorității, aceste atribuții justifică existența unui aparat permanent, capabil să asigure corectitudinea și buna desfășurare a oricărui scrutin.
Reorganizarea din 2024 și acuzația de „atac concertat”
În replică la criticile privind cheltuielile și personalul, AEP a atras atenția că instituția a trecut deja printr-un proces de reorganizare în martie 2024. Această reorganizare a dus la reducerea numărului de posturi de conducere și la scăderea schemei maxime de personal, generând economii bugetare concrete.
Autoritatea a precizat că, în urma reorganizării, șapte angajați, toți șoferi, au fost concediați, deși aveau atribuții importante în activitatea de control și logistică electorală. Printre responsabilitățile acestora se numărau verificarea sediilor celor aproximativ 19.000 de secții de votare, precum și sprijinirea activităților legate de registrul electoral și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
AEP susține că declarațiile premierului Ilie Bolojan nu reprezintă un caz izolat, ci se înscriu într-un context mai larg, pe care îl descrie drept un „atac concertat” la adresa instituției. În comunicat, Autoritatea face referire la informații apărute recent în presă despre nivelul salariilor din AEP, despre care afirmă că au fost prezentate incomplet și tendențios.
Instituția face apel la mass-media și la public să consulte datele oficiale și complete, subliniind importanța diferenței dintre salariile brute și cele nete. Potrivit AEP, prezentarea selectivă a informațiilor riscă să inducă în eroare opinia publică și să alimenteze percepții greșite despre activitatea și rolul instituției.
