P Elena
În primele cinci luni ale anului 2025, execuția bugetară a acumulat un deficit estimat la peste 64 de miliarde de lei, adică aproximativ 3,4 % din PIB. Sursele din Ministerul Finanțelor indică drept cauze majore cheltuieli angajate peste nivelul prognozat încă din 2024, o colectare fiscală sub așteptări și efectul inflației asupra bazei de impozitare. Pentru a ține sub control depășirea țintei convenite cu Bruxelles-ul, Guvernul a decis să crească urgent veniturile disponibile – privirea s-a îndreptat rapid spre pensionarii cu venituri peste media națională.
O ordonanță de urgență publicată săptămâna aceasta introduce plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru toate pensiile care depășesc pragul de 3.000 lei brut. Cota este de 10 %, dar se aplică doar părții care depășește acest nivel. Măsura va intra în vigoare la 1 august 2025 și afectează peste 1,7 milioane de persoane, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii. Sumele colectate vor alimenta Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar Guvernul estimează încasări suplimentare de aproximativ 2,4 miliarde de lei până la sfârșitul anului.
Cum se calculează reținerea la diferite niveluri de pensie
Pentru a înțelege impactul real asupra fiecărui pensionar, iată câteva exemple concrete de calcul:
-
Pensie de 3.500 lei – baza de calcul este 500 lei, CASS reținută 50 lei, pensie netă 3.450 lei.
-
Pensie de 4.000 lei – baza este 1.000 lei, contribuția 100 lei, pensie netă 3.900 lei.
-
Pensie de 4.500 lei – baza este 1.500 lei, contribuția 150 lei, pensie netă 4.350 lei.
-
Pensie de 5.000 lei – baza este 2.000 lei, contribuția 200 lei, pensie netă 4.800 lei.
-
Pensie de 6.000 lei – baza este 3.000 lei, contribuția 300 lei, pensie netă 5.700 lei.
Deoarece procentul se aplică doar părții ce depășește pragul de 3.000 lei, pensiile mai mici nu vor fi afectate.
Cine sunt pensionarii vizați și cine este exceptat
Cele aproape două milioane de pensii peste 3.000 lei se concentrează preponderent în marile orașe și provin în principal din industrie, administrație, energie și sistemul de ordine publică. Executivul a menținut totuși câteva excepții: persoanele cu handicap grav și beneficiarii de indemnizații de invaliditate obținute în teatre de operații militare nu vor plăti CASS, indiferent de cuantum. Aceeași regulă se aplică și pensiilor de urmaș pentru copiii sub 26 de ani aflați la studii.
Tema a aprins instant dezbaterile politice. O parte a parlamentarilor din coaliția de guvernare consideră că măsura este „temporară, dar inevitabilă” pentru a ține deficitul sub control. Alții cer ridicarea pragului la 4.000 lei, arătând că între 3.000 și 3.500 lei se află de fapt „clasa mijlocie a pensionarilor”, nu cei cu pensii de lux. Sindicatele pensionarilor au acuzat o „dublă penalizare”, amintind că aceștia plătesc deja impozitul pe venit de 10 % pentru partea ce depășește 2.000 lei și că inflația din ultimele luni a erodat puternic puterea de cumpărare.
Impactul real: pierdere mică procentual, dar semnificativă la bugetul familiei
Deși scăderea lunară variază între 50 și 300 lei, efectul nu poate fi ignorat, mai ales pentru pensionarii cu venit fix și cheltuieli ridicate pe medicamente, utilități și alimente de bază. La 3.500 lei, pierderea reprezintă circa 1,4 % din pensie, iar la 6.000 lei ajunge la 5 %. Economiști independenți atrag atenția că, pe termen scurt, reducerea consumului intern ar putea atenua efectul dorit de Guvern, deși pe termen lung măsura ajută la disciplinarea bugetară.
Experții fiscali insistă că digitalizarea ANAF, simplificarea cadrului de taxare pentru microîntreprinderi și reducerea subvențiilor ineficiente ar putea aduce venituri cel puțin comparabile fără a afecta o categorie vulnerabilă. În plus, analiza cost-beneficiu a arătat că o reducere cu 10 % a aparatului administrativ central ar economisi peste 3 miliarde lei anual – mai mult decât speră Guvernul să strângă la sănătate prin noua taxă.
