Deficitul bugetar a urcat la 3,39% din PIB în primele 5 luni din 2025. Statul a cheltuit cu 4 miliarde mai mult decât în 2024

România a înregistrat un deficit bugetar de 3,39% din PIB după primele cinci luni ale anului 2025, echivalentul a 64,23 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deși raportat la PIB, procentul este ușor mai mic decât în aceeași perioadă din 2024 (3,41%), valoarea absolută a deficitului este mai mare cu peste 4 miliarde de lei față de anul trecut, când acesta se ridica la 60,10 miliarde de lei.

Citește și

Zodiile cu noroc scris în stele în iulie 2025. Totul se schimbă în favoarea lor

Deficitul bugetar a urcat la 3,39% din PIB în primele 5 luni din 2025

Comparativ cu luna precedentă, deficitul a crescut semnificativ. La finalul lunii aprilie 2025, acesta era de 2,95% din PIB (55,97 miliarde lei). Evoluția reflectă un dezechilibru persistent între veniturile și cheltuielile statului.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB faţă de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024”, se menţionează în documentul publicat de MF.

Exemplu simplificat:

• Venituri: 100 miliarde lei
• Cheltuieli: 120 miliarde lei
• Deficit: 20 miliarde lei

Un deficit bugetar moderat poate susține economia în perioade dificile. Însă un deficit mare și constant riscă să genereze creșterea datoriei publice, dobânzi mai mari și instabilitate financiară. În cazul României, preocuparea este amplificată de faptul că se află deja în procedura de deficit excesiv, lansată de Consiliul ECOFIN în aprilie 2020.

În acest context, Consiliul Uniunii Europene a emis o recomandare oficială prin care cere României să adopte măsuri concrete până pe 15 octombrie 2025 pentru reducerea deficitului. Documentul subliniază că țara trebuie să corecteze dezechilibrele bugetare până cel târziu în 2030, cu o traiectorie clară și sustenabilă.

Ținte impuse de UE pentru cheltuielile publice:

• Maximum 2,8% din PIB în 2025
• Maximum 2,6% din PIB în 2026
• Sub 4,6% în 2027, cu scădere graduală până la 4% în 2030

Aceste limite sunt menite să reducă deficitul bugetar anual cu cel puțin 0,5% din PIB, iar în 2025-2026, ajustarea trebuie să fie accelerată – în jur de 2 puncte procentuale anual, potrivit estimărilor Consiliului.

Consiliul UE avertizează că pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv este necesar ca România să reducă drastic ritmul de creștere a cheltuielilor și să implementeze reforme structurale. Printre acestea:

• Reformarea fiscală, cu generarea de venituri suplimentare de peste 1,7% din PIB
• Îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor
• Control strict al cheltuielilor curente, inclusiv cele cu salariile bugetarilor

Recomandarea UE prevede că traiectoria de ajustare a României trebuie să ducă la:

• Reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la 2,8% în 2030
• Stabilizarea datoriei guvernamentale la 61,1% din PIB în 2030 (față de 54,8% în 2024 și 62,3% estimat pentru 2028)

Planul de guvernare prevede reduceri de personal și creșteri de taxe

În programul de guvernare pentru perioada 2025–2028, coaliția PSD–PNL–UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale a inclus o serie de măsuri pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor:

• Reducerea personalului din administrația centrală cu cel puțin 20%
• Plafonarea salariilor în instituțiile autofinanțate
• Aplicarea CASS la pensiile peste 4.000 lei
• Majorarea impozitului pe dividende și profit la 16%

Aceste măsuri ar trebui să contribuie la redresarea bugetară, însă rămâne de văzut în ce măsură vor fi implementate până la termenul limită din toamnă.

România, în topul UE la investiții publice, dar și la deficit

Ministrul Finanțelor de la începutul anului, Tanczos Barna, declara că România continuă să fie printre țările cu cel mai mare procent de investiții publice – peste 7% din PIB. Totodată, el susținea că planul fiscal aprobat de ECOFIN prevede reducerea graduală a deficitului până în 2030, fără a sacrifica investițiile esențiale în infrastructură.

În ianuarie 2025, România a primit recomandări clare de la Bruxelles privind limitele de creștere a cheltuielilor nete:

• 5,1% în 2025
• 4,9% în 2026
• 4,7% în 2027
• 4,3% în 2028
• 4,2% în 2029
• 3,9% în 2030