Mirela Loșniță
Noi informații apărute în presa olandeză aduc detalii suplimentare despre modul în care a fost recuperat Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre brățările dacice furate din Muzeul Drents. Autoritățile au anunțat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Assen, că artefactele urmează să fie returnate României în cel mai scurt timp.
Recuperarea acestor piese de patrimoniu a fost posibilă printr-un mecanism juridic numit „acord procedural”, încheiat între Serviciul Public de Procuratură din Olanda și suspecții implicați. Totuși, una dintre cele trei brățări furate nu a fost încă găsită.
Detalii despre recuperarea Coiful de la Coțofenești
Acordurile procedurale reprezintă înțelegeri între procurori și inculpați, prin care aceștia pot beneficia de anumite reduceri de pedeapsă în schimbul cooperării, cum ar fi returnarea bunurilor furate. Laura Peters, profesor asociat de drept penal la Universitatea din Groningen, a explicat că aceste acorduri devin valabile doar după aprobarea instanței.
„În practică, Serviciul Public de Parchet poate, de exemplu, să solicite o pedeapsă mai mică sau să acorde o pondere mai mică anumitor infracțiuni”, spune ea.
Acest tip de procedură este relativ nou în Olanda. Primele încercări au fost în 2019, însă fără succes. Din 2021, acordurile au început să fie folosite mai des, iar în 2022 au primit validare din partea Curții Supreme, în anumite condiții stricte. Printre acestea se numără existența unor probe solide și asistența juridică obligatorie pentru suspecți.
Avantajul principal al acestor acorduri este scurtarea duratei proceselor. În locul unor anchete îndelungate, cu numeroși martori și probe analizate în detaliu, părțile ajung la o înțelegere care permite finalizarea mai rapidă a cazului. În situația furturilor de artă, beneficiul major este recuperarea obiectelor.
Jaful care a șocat Europa
Coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate pe 25 ianuarie 2025, chiar înainte de închiderea unei expoziții dedicate civilizației dacice. Hoții au folosit explozibili pentru a forța accesul în Muzeul Drents, au spart vitrinele și au sustras piesele.
După jaf, aceștia au fugit și au abandonat o mașină incendiată în apropierea localității Rolde. Deși au fost efectuate mai multe arestări, artefactele au rămas dispărute timp de peste un an, cazul fiind considerat unul dintre cele mai importante jafuri de artă din Olanda din ultimii ani.
Trei suspecți – Jan B., Douglas Chesley W. și Bernhard Z. – urmează să fie judecați la Assen, în luna aprilie.
În acest caz, acordurile procedurale au fost aplicate într-un mod considerat atipic. Bunurile au fost deja returnate înainte ca instanța să valideze înțelegerea. Acest lucru oferă un avantaj clar procurorilor, însă implică și riscuri pentru inculpați.
„Serviciul Public de Parchet a organizat o conferință de presă masivă, care mi-a amintit de sistemul judiciar italian atunci când arestează un șef mafiot important. Steaguri, polițiști înarmați, o prezentare ostentativă a căștii și a banderolelor sub o pânză. Asta dă cu siguranță impresia că i-au prins pe vinovați. Dar chiar și acești suspecți rămân nevinovați până când se dovedește vinovăția în instanță. Și acel proces abia urmează.”
Chiar și în aceste condiții, procurorii au organizat o conferință de presă amplă, prezentând recuperarea obiectelor ca un succes major. Totuși, din punct de vedere juridic, suspecții sunt considerați nevinovați până la pronunțarea unei decizii definitive.
Una dintre brățările dacice furate nu a fost încă recuperată. Potrivit specialiștilor, aceasta ar putea fi folosită în continuare ca element de negociere între suspecți și procurori.
„Este posibil ca această brățară să fie folosită ca monedă de schimb, dar nu există certitudini, deoarece detaliile acordurilor nu sunt publice”, a mai explicat Peters.
