Cristina Cohuț
Diana Șoșoacă a publicat datele de contact ale Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în contextul unei moțiuni de cenzură fără precedent în ultimii 10 ani. Europarlamentara româncă le cere cetățenilor să ia atitudine și să-i trimită mesaje directe liderului executivului european. Gestul său a fost amplu discutat în spațiul public, fiind văzut de unii drept un act de curaj politic, iar de alții ca un demers controversat.
Ce a făcut, concret, Diana Șoșoacă
Într-o postare transmisă pe rețelele sociale și prin canalele oficiale, Diana Șoșoacă a făcut publice trei adrese de e-mail și un număr de telefon asociate cu cabinetul Ursulei von der Leyen. Europarlamentara româncă le-a cerut românilor să-și exprime nemulțumirea cu privire la direcția în care merge Uniunea Europeană și să trimită mesaje directe președintei Comisiei.
„Nu tăcea când viitorul țării tale e în joc!”, a scris ea în mesajul adresat publicului larg. Diana Șoșoacă a criticat în termeni duri modul în care Comisia Europeană ia decizii care afectează statele membre, inclusiv România, fără consultare și fără transparență reală, scrie romaniatv.net.
Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Momentul acțiunii vine pe fondul primei moțiuni de cenzură depuse în ultimul deceniu împotriva Comisiei Europene. Documentul este susținut de 80 de europarlamentari, majoritatea provenind din partide conservatoare sau de extremă dreapta. Printre inițiatori se numără și eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din partea AUR.
Acesta acuză Comisia Europeană, în special pe Ursula von der Leyen, de lipsă de transparență în gestionarea contractelor pentru vaccinurile COVID-19. Mai exact, este vorba despre refuzul de a publica corespondența purtată între președinta CE și directorul Pfizer, aspect ce a stârnit controverse și anchete jurnalistice în mai multe state membre.
Cum s-a desfășurat procedura în Parlamentul European
Moțiunea a fost introdusă în dezbaterea Parlamentului European, fiind pentru prima dată în ultimii 10 ani când o astfel de procedură ajunge în plen. Conform regulilor europene, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene presupune următorii pași:
- prezentarea moțiunii de către inițiatori;
- intervenția președintei Comisiei;
- luări de cuvânt ale grupurilor politice;
- un eventual drept la replică al Ursulei von der Leyen.
Pentru ca moțiunea să treacă, este nevoie de o majoritate absolută – cel puțin 361 de voturi din totalul de 720. Până acum, sprijinul moțiunii rămâne limitat, dar simbolismul politic este puternic.
Ursula von der Leyen a venit la dezbateri însoțită de toți cei 26 de comisari europeni, într-un gest considerat de presă ca fiind o demonstrație de unitate și încredere. În discursul său, președinta Comisiei a respins acuzațiile și a reiterat că deciziile luate în timpul pandemiei au fost în interesul cetățenilor europeni și în condiții de urgență fără precedent.
De partea cealaltă, europarlamentarii români afiliați grupurilor politice suveraniste și conservatoare au susținut moțiunea și au reclamat lipsa de transparență, suprabirocratizarea și distanța dintre instituțiile europene și cetățeni.
Mesajul transmis de Diana Șoșoacă românilor
Diana Șoșoacă a lansat un apel direct către cetățeni, pe un ton ferm:
„Ajunge cu umilința și cu deciziile luate peste capul nostru! Europa nu înseamnă doar reguli impuse, ci și respect pentru demnitatea și voința națiunilor care o formează.”
Ea a publicat în mod explicit următoarele date de contact:
- Email: Ursula.VON-DER-LEYEN@ec.europa.eu
- Email: ec-president-vdl@ec.europa.eu
- Email: cab-von-der-leyen-contact@ec.europa.eu
- Telefon: +32 229 XXXXXX
În mesajul său, Șoșoacă a transmis că fiecare apel și fiecare e-mail trimis contează. A încurajat românii să scrie, să sune și să își exprime nemulțumirile legate de politicile Comisiei Europene.
Poziția oficială a Comisiei Europene
Ursula von der Leyen nu a făcut nicio referire directă la gestul europarlamentarei românce. Însă în discursul său din Parlament, a reafirmat principiile care stau la baza Uniunii:
„Am fost aleasă să protejez valorile europene, transparența, responsabilitatea și solidaritatea. Vom continua să ne asumăm aceste principii și în fața celor care le contestă.”
Comisia Europeană a confirmat, printr-un purtător de cuvânt, că toate mesajele primite sunt procesate de departamentele competente și că există proceduri pentru filtrarea conținutului abuziv.
Ce urmează după votul moțiunii
Indiferent de rezultatul final, moțiunea de cenzură ridică miza politică în contextul alegerilor europene din 2025. Tema transparenței, a raportului dintre Bruxelles și cetățenii din statele membre, și a capacității Comisiei de a răspunde criticilor va rămâne centrală.
Dacă moțiunea nu trece, Ursula von der Leyen își va continua mandatul până la finalul acestuia. Dacă ar fi fost adoptată, întreaga Comisie ar fi trebuit să demisioneze, iar Consiliul European ar fi fost nevoit să desemneze o nouă echipă.
Ce spun ceilalți europarlamentari români
Din totalul eurodeputaților români, doar cei opt afiliați grupurilor conservatoare și suveraniste au susținut moțiunea. Reprezentanții grupurilor centriste, liberale și social-democrate din România au criticat gestul, spunând că destabilizează inutil structurile europene și nu oferă soluții concrete.
Unii au acuzat că moțiunea este mai degrabă un gest politic, menit să atragă atenția în context electoral, decât o încercare reală de reformare a Comisiei.
Ce poate face un cetățean european în astfel de situații
În Uniunea Europeană, cetățenii au dreptul de a trimite mesaje instituțiilor europene, de a participa la petiții și de a contacta direct europarlamentarii. Totuși, publicarea unor date de contact personale sau administrative poate ridica probleme de confidențialitate, dacă nu sunt deja informații publice.
În cazul de față, adresele de e-mail ale Comisiei sunt publice. Numărul de telefon menționat de Diana Șoșoacă face parte, potrivit sursei, din linia de contact oficială a cabinetului președintei Comisiei Europene.
