Georgescu Dragos
Viața politică din România traversează un nou moment tensionat după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat oficial că solicită ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei Diana Șoșoacă, lidera formațiunii politice SOS România. Decizia vine în contextul în care procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru mai multe fapte considerate extrem de grave.
Diana Șoșoacă, probleme mari cu legea. Procurorii au cerut ridicarea imunității de parlamentar european
Potrivit comunicatului emis marți de instituție, Șoșoacă este cercetată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, pentru ultraj, dar și pentru fapte de promovare a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război. În plus, ancheta vizează și promovarea în public a unor idei și doctrine antisemite, precum și negarea ori minimalizarea Holocaustului.
Comunicatul Parchetului General precizează că măsurile dispuse se află într-o etapă intermediară a procesului penal și că, în conformitate cu legislația în vigoare, acestea nu înfrâng principiul prezumției de nevinovăție.
În calitate de membru al Parlamentului European, Diana Șoșoacă beneficiază de imunitate parlamentară, un mecanism menit să protejeze reprezentanții aleși de eventuale abuzuri politice sau de justiție selectivă. Însă această imunitate nu este absolută. Atunci când există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, autoritățile judiciare din statele membre pot solicita Parlamentului European ridicarea acestei protecții, pentru ca ancheta să poată continua fără restricții.
Solicitarea Parchetului General este, așadar, adresată direct legislativului european, care va decide dacă îi ridică sau nu imunitatea. Procesul implică o analiză la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și un vot final în plen.
Infracțiunile reținute de procurori
Lista infracțiunilor pentru care Șoșoacă este cercetată este una complexă și de o gravitate deosebită:
4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de articolul 205 din Codul penal. Acestea presupun privarea unei persoane de libertate fără drept și pot atrage pedepse privative de libertate consistente.
Ultraj, prevăzut de articolul 257 din Codul penal, faptă care se referă la agresarea fizică sau verbală a unui funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Promovarea, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război, conform Ordonanței de Urgență nr. 31/2002.
Promovarea de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, infracțiune sancționată de aceeași ordonanță.
Promovarea în public a ideilor și concepțiilor antisemite, reglementată de Legea nr. 157/2018, care prevede sancțiuni pentru orice manifestare de acest tip.
Negarea, contestarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului și a efectelor acestuia, faptă prevăzută de articolul 6 din OUG 31/2002.
Enumerarea acestor fapte arată amploarea anchetei și gravitatea acuzațiilor aduse eurodeputatei.
Comunicatul Parchetului General
Parchetul General a explicat în comunicatul de presă că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a dispus continuarea cercetărilor asupra europarlamentarului vizat. Totodată, instituția a făcut precizarea că „măsurile dispuse reprezintă o etapă a procesului penal” și că ele nu pot fi interpretate ca o dovadă de vinovăție, ci ca parte a mecanismului normal de desfășurare a anchetei.
Astfel de comunicate oficiale au rolul de a informa opinia publică, dar și de a clarifica faptul că, în pofida notorietății persoanei investigate, aceasta se bucură în continuare de toate drepturile garantate de lege, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
