Miruna Purcel
Președintele Klaus Iohannis le-a adresat un mesaj emoționant românilor la recepția organizată de Ziua Națională a României. Într-un discurs de rămas-bun, acesta și-a recunoscut greșelile din cei zece ani de mandat și le-a cerut iertare cetățenilor pe care i-a dezamăgit. Declarațiile au fost făcute într-un context politic tensionat, marcat de recentele alegeri prezidențiale și parlamentare. Iohannis, aflat la finalul mandatului său, a evidențiat importanța unității și a valorilor democratice, subliniind că viitorul României depinde de alegerile cetățenilor.
Greșelile recunoscute și scuzele adresate românilor
În debutul discursului, Klaus Iohannis a recunoscut că nu toate deciziile sale au fost pe placul cetățenilor. „Știu că am făcut greșeli. Unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit”, a spus președintele.
Acesta a adăugat că, de-a lungul anilor, unele decizii au fost greșit interpretate sau insuficient explicate, ceea ce a generat nemulțumiri. „Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi.”
Declarațiile vin într-un moment în care președintele se pregătește să-și încheie mandatul, lăsând în urmă un deceniu de provocări și realizări, dar și momente controversate.
Alegerile: o decizie „existențială” pentru viitorul României
Klaus Iohannis a adus în discuție și importanța alegerilor prezidențiale și parlamentare, subliniind că acestea vor influența direcția în care se îndreaptă țara. „Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru. Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat.”
Președintele a avertizat asupra pericolelor populismului și dezinformării, pe care le-a descris ca fiind amenințări serioase pentru democrație. „România trece printr-o eră a populismului și dezinformării, iar alegătorii trebuie să respingă discursul fals pacificator care ascunde o atitudine anti-europeană.”
Discursul său a fost marcat de un apel la unitate și responsabilitate, cerând românilor să-și amintească sacrificiile înaintașilor. „Viitorul României depinde de fiecare dintre noi. Vă chem să rememorăm sacrificiile făcute de către cei care au crezut în această țară, de cei care au crezut în România. Să ne amintim că suntem puternici doar când suntem uniți, să lăsăm deoparte diferențele și să punem pe primul loc binele comun.”
Contextul politic: tensiuni și un viitor incert
Discursul lui Klaus Iohannis a fost prima sa apariție publică după ce, pe 24 noiembrie, candidatul filorus Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Această victorie a generat îngrijorări la nivel național și internațional, în contextul influenței tot mai mari a mișcărilor populiste și eurosceptice din regiune.
Mandatul lui Klaus Iohannis, care se va încheia pe 21 decembrie, a fost marcat de numeroase provocări, inclusiv crize politice, pandemie și tensiuni internaționale. Deși multe dintre obiectivele sale au fost îndeplinite, președintele a recunoscut că unele alegeri nu au avut rezultatele așteptate.
Apelul său la unitate și responsabilitate a fost perceput ca o încercare de a mobiliza cetățenii să participe activ la viața democratică a țării, în special într-un moment de cotitură.
