Mirela Loșniță
Românii vor avea la dispoziție un nou instrument prin care pot economisi și investi bani pentru viitor. Este vorba despre Conturile de Economii și de Investiții, cunoscute sub abrevierea CEI. Mecanismul este voluntar și a fost conceput pentru acumularea unor venituri suplimentare pe termen lung, separat de pensia primită de la stat.
Noua lege stabilește cadrul în care persoanele fizice își pot depune banii în asemenea conturi și îi pot investi în anumite instrumente financiare. Sunt prevăzute două categorii de conturi, cu tratamente fiscale diferite, precum și reguli referitoare la contribuții, administrare și retragerea sumelor acumulate.
Mecanismul nu înlocuiește sistemul public de pensii și nici Pilonul II sau Pilonul III. El oferă o opțiune suplimentară persoanelor care vor și își permit să economisească pe termen lung. Caracterul voluntar și complementar al sistemului apare și în explicațiile publicate după adoptarea legii de Parlament.
Cum vor funcționa noile conturi CEI
Conturile de Economii și de Investiții sunt gândite ca un instrument prin care o persoană își poate construi, în timp, o rezervă financiară.
Principiul este relativ simplu.
Titularul contribuie cu bani, iar fondurile respective pot fi investite în instrumentele financiare permise de lege.
Scopul este ca, pe termen lung, persoana respectivă să poată beneficia atât de sumele economisite, cât și de eventualele randamente generate de investiții.
Trebuie făcută însă o distincție importantă.
Randamentele investițiilor nu sunt garantate. Valoarea unor active poate atât să crească, cât și să scadă.
Prin urmare, CEI nu trebuie confundate cu un depozit bancar clasic și nici cu pensia publică.
Legea stabilește că aceste conturi vor putea fi deschise la administratori autorizați să ofere servicii de administrare a portofoliilor.
În această categorie pot intra societățile de servicii de investiții financiare și instituțiile de credit care îndeplinesc cerințele prevăzute de legislație.
Parlamentul a adoptat proiectul în 2026. Senatul l-a aprobat pe 29 iunie, iar Camera Deputaților l-a adoptat în septembrie, sub denumirea de lege pentru înființarea și funcționarea Conturilor de Economii și de Investiții și pentru modificarea Codului fiscal.
Una dintre ideile din spatele mecanismului este stimularea economisirii pe termen lung.
În expunerea de motive a proiectului este invocată nevoia unui instrument care să combine investițiile pe piața de capital cu facilități fiscale. Inițiatorii au făcut referire și la recomandările europene privind conturile de economii și investiții.
Pentru titular, avantajul principal poate veni din regimul fiscal aplicabil, în funcție de tipul de cont ales.
Două tipuri de conturi, cu reguli fiscale diferite
Legea introduce două categorii principale de Conturi de Economii și de Investiții.
Prima este CEI cu regim de scutire, denumit CEI-S.
În acest caz, contribuțiile sunt realizate de titular, iar avantajul fiscal apare la retragerea banilor, în condițiile prevăzute de lege.
Veniturile realizate la retragere beneficiază de scutirea prevăzută pentru această categorie și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit mecanismului descris de lege.
A doua variantă este CEI cu regim de deductibilitate, denumit CEI-D.
Aici, mecanismul fiscal funcționează diferit.
Contribuțiile pot beneficia de deductibilitate fiscală în condițiile stabilite prin Codul fiscal.
În plus, contribuțiile la CEI-D pot proveni atât de la titular, cât și de la angajatorul acestuia, la locul unde persoana are funcția de bază.
Această diferență este importantă pentru cei care vor să utilizeze noul mecanism.
O persoană va putea deține simultan ambele categorii de conturi.
Există însă o limitare importantă.
Regimul fiscal ales la deschiderea contului nu poate fi schimbat ulterior după bunul plac.
Din acest motiv, alegerea tipului de cont ar trebui făcută după înțelegerea avantajelor fiscale, a regulilor privind retragerile și a propriilor obiective financiare.
CEI nu trebuie privit ca un produs universal potrivit în aceeași măsură tuturor.
O persoană apropiată de pensionare poate avea obiective diferite față de cineva aflat la începutul carierei.
La fel, toleranța la risc poate varia considerabil.
În ce vor putea fi investiți banii
Una dintre diferențele importante față de sistemele clasice de pensii este libertatea mai mare privind investițiile eligibile.
Fondurile acumulate prin CEI vor putea fi direcționate către mai multe categorii de instrumente financiare.
Printre acestea se numără acțiunile și obligațiunile.
De asemenea, vor putea fi utilizate titluri de participare la organisme de plasament colectiv în valori mobiliare și alte instrumente financiare care îndeplinesc condițiile stabilite prin lege.
Investițiile eligibile pot include instrumente tranzacționate pe piețe reglementate din Uniunea Europeană.
În anumite condiții, pot fi eligibile și piețe echivalente din state terțe membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Această flexibilitate vine însă împreună cu riscul specific investițiilor.
Dacă cineva investește în acțiuni, valoarea portofoliului său poate fluctua.
Obligațiunile au propriile riscuri.
Fondurile de investiții diferă între ele în funcție de activele deținute și de strategia folosită.
Prin urmare, simpla existență a unui avantaj fiscal nu elimină riscul financiar.
Legea introduce și anumite restricții.
Banii din CEI nu vor putea fi plasați direct, în mod obișnuit, în instrumente financiare derivate.
Există anumite excepții pentru organismele de plasament colectiv care folosesc asemenea instrumente pentru replicarea randamentului unui indice sau pentru acoperirea riscurilor.
Aceste limitări urmăresc să stabilească un cadru pentru economisirea și investiția pe termen lung.
Când vor putea fi retrași banii din conturile CEI
O altă regulă esențială privește accesul la fondurile acumulate.
CEI este construit ca un instrument destinat economisirii pe termen lung.
Din acest motiv, retragerea banilor este legată, în mod normal, de pensionare sau de atingerea unei anumite vârste.
Titularul va putea solicita fondurile după deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.
Accesul este prevăzut și în cazul pensiei anticipate sau al pensiei de invaliditate.
O altă bornă este împlinirea vârstei de 65 de ani.
Fondurile pot fi retrase începând cu primul dintre evenimentele prevăzute de lege care îi conferă titularului acest drept.
Contribuțiile pot fi realizate până la momentul stabilit de cadrul legal.
Ulterior, titularul poate solicita retragerea sumelor în condițiile aplicabile contului său.
Această structură diferențiază CEI de un cont obișnuit de investiții.
Într-un cont standard, investitorul are de regulă o flexibilitate mai mare privind momentul în care vinde activele și utilizează banii.
În cazul CEI, facilitățile fiscale sunt legate de respectarea regulilor specifice sistemului.
De aceea, o persoană care intenționează să deschidă un asemenea cont trebuie să țină cont de orizontul lung de timp.
Banii destinați cheltuielilor urgente nu ar trebui confundați cu economiile pentru pensionare.
O rezervă de urgență și investițiile pe termen lung îndeplinesc funcții financiare diferite.
CEI nu înlocuiește pensia de la stat
Una dintre cele mai importante clarificări privește relația dintre CEI și actualul sistem de pensii.
Noua lege nu înseamnă că pensiile publice ale românilor sunt transformate într-un sistem american.
Pensia publică rămâne distinctă.
CEI reprezintă o posibilitate suplimentară de economisire și investiție.
Acest lucru este precizat și în explicațiile parlamentarilor privind legea adoptată: mecanismul este voluntar, complementar veniturilor viitoare și nu înlocuiește sistemul public de pensii.
Există diferențe și față de Pilonul II.
Pilonul II presupune administrarea privată a unei componente a contribuțiilor pentru pensie, în condițiile legislației specifice.
CEI funcționează după o altă logică.
Titularul poate avea un rol mai direct în alegerea investițiilor eligibile pentru propriul cont.
Există diferențe și față de Pilonul III, chiar dacă ambele mecanisme au caracter voluntar.
CEI urmărește să ofere mai multă flexibilitate investițională, în limitele prevăzute de lege.
Prin urmare, un român ar putea ajunge la pensionare având mai multe surse distincte.
Poate exista pensia publică.
Pentru persoanele participante, poate exista pensia administrată privat.
Pot exista economii personale.
Iar CEI poate deveni încă un instrument prin care sunt acumulate active pe termen lung.
Această diversificare este una dintre ideile centrale ale noului sistem.
De ce este comparat sistemul cu modelele din străinătate
Noul mecanism a fost comparat în spațiul public cu instrumentele de economisire pentru pensionare existente în Statele Unite.
Printre cele mai cunoscute exemple americane se numără conturile 401(k) și IRA.
Comparația trebuie însă făcută cu prudență.
CEI este un mecanism construit în cadrul legislației fiscale și financiare din România și nu reprezintă o copie identică a sistemelor americane.
Ideea comună este încurajarea economisirii și investițiilor pe termen lung prin facilități fiscale.
De altfel, expunerea de motive a proiectului românesc se referă mai larg la modele internaționale și la inițiative europene privind conturile de economii și investiții.
Documentul amintește Strategia Uniunii Economiilor și Investițiilor și recomandările europene privind dezvoltarea unor asemenea instrumente.
Pentru România, una dintre problemele identificate de inițiatori este nivelul redus al economisirii și participarea încă limitată a populației pe piața de capital.
Prin acordarea unor avantaje fiscale, autoritățile speră ca economisirea pe termen lung să devină mai atractivă.
Efectul real al mecanismului va depinde însă de mai multe lucruri.
Contează costurile percepute de administratori.
Contează oferta de produse disponibile.
Contează randamentele investițiilor.
Contează nivelul contribuțiilor făcute de fiecare titular.
Și, foarte important, contează gradul de educație financiară al celor care folosesc aceste conturi.
Facilitatea fiscală poate reprezenta un avantaj, dar nu poate transforma automat orice investiție într-una profitabilă.
Riscul rămâne parte din ecuație.
Ce trebuie să știe românii înainte să aleagă un asemenea cont
Pentru persoanele interesate de CEI, primul lucru important este caracterul voluntar.
Nimeni nu este obligat să deschidă un asemenea cont doar pentru că noul sistem a fost introdus.
Al doilea element este scopul.
CEI este destinat acumulării de bani pe termen lung și obținerii unui venit suplimentar, separat de pensia publică.
Al treilea element este fiscalitatea.
Cele două categorii de conturi funcționează diferit, iar alegerea trebuie făcută în funcție de situația titularului.
Al patrulea element este riscul investițional.
Acțiunile, obligațiunile și fondurile de investiții nu oferă toate același nivel de risc și nici același potențial de randament.
Performanțele din trecut nu garantează rezultatele viitoare.
Un titular trebuie să înțeleagă unde ajung banii săi înainte să aleagă un instrument financiar.
La fel de importante sunt comisioanele.
Chiar și diferențele aparent mici de cost pot conta atunci când investiția este păstrată timp de zeci de ani.
Mai trebuie analizate regulile privind transferul contului, protecția activelor și situația sumelor acumulate în cazul decesului titularului.
Legea adoptată de Parlament include reguli referitoare la administrare, informarea titularilor, transfer și moștenirea activelor acumulate.
Pentru românii care vor să își pregătească financiar perioada de după retragerea din activitate, CEI adaugă astfel o nouă opțiune.
Nu garantează o pensie mai mare de la stat și nici profituri din investiții.
