Georgescu Dragos
Pentru mulți pensionari, un document păstrat de zeci de ani într-un sertar poate deveni din nou important atunci când apar întrebări despre modul în care a fost stabilită pensia. Carnetul de muncă, adeverințele de venit, actele privind sporurile sau documentele care atestă perioade de activitate anterioare datei de 1 aprilie 2001 merită verificate și comparate cu informațiile care au fost efectiv valorificate la stabilirea ori recalcularea drepturilor.
Documentul vechi care poate face diferența la pensie. De ce merită verificate din nou actele din dosar
Subiectul este cu atât mai actual după apariția concluziilor unui audit al Curții de Conturi asupra Casei Naționale de Pensii Publice. Auditorii au semnalat probleme privind recalcularea unor drepturi și au estimat existența unui număr foarte mare de situații în care punctajele ar putea fi diferite de cele cuvenite. CNPP contestă însă o parte dintre concluziile auditului și susține că problemele constatate au fost între timp corectate.
Pentru pensionar, important nu este să presupună automat că pensia sa este greșită, ci să știe ce poate verifica. Iar unul dintre primele lucruri care merită făcute este compararea vechilor acte de muncă și de venit cu elementele care apar în decizia de pensie.
Carnetul de muncă și adeverințele vechi pot deveni din nou importante
Pentru perioadele vechi de activitate, documentele păstrate de pensionar pot avea o importanță considerabilă.
Carnetul de muncă este primul act la care se gândesc cei mai mulți oameni. El poate demonstra perioadele lucrate și poate conține informații despre salarii, funcții, vechime și alte elemente ale activității profesionale.
Dar carnetul de muncă nu este singurul document relevant.
Pentru anumite situații pot conta adeverințele eliberate de foștii angajatori, deținătorii legali ai arhivelor sau operatorii autorizați să certifice informațiile existente în arhive.
Legea nr. 360/2023 prevede reguli speciale pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Pentru determinarea punctajelor sunt utilizate veniturile prevăzute de lege, iar în anumite situații informațiile pot fi demonstrate prin adeverințe care îndeplinesc condițiile legale.
Aici poate apărea una dintre problemele importante pentru pensionari.
O persoană poate avea în casă o adeverință veche despre care a presupus ani întregi că nu mai are nicio valoare. În realitate, dacă documentul dovedește venituri, sporuri sau perioade care nu au fost valorificate anterior și îndeplinește cerințele legale, acesta poate deveni relevant pentru stabilirea drepturilor.
CNPP precizează oficial că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate și prin valorificarea altor documente care pot conduce la modificarea drepturilor și care nu au fost valorificate la stabilirea inițială a pensiei.
Prin urmare, pensionarii nu ar trebui să arunce documentele vechi doar pentru că pensia lor a fost deja recalculată.
Uneori, tocmai un astfel de act poate demonstra că dosarul trebuie verificat din nou.
Adeverințele de venit pot conta pentru perioadele de dinainte de aprilie 2001
Data de 1 aprilie 2001 este foarte importantă în sistemul public de pensii.
Pentru perioadele ulterioare acestei date, CNPP precizează că, în mod obișnuit, nu sunt necesare adeverințe privind stagiile realizate, deoarece informațiile se regăsesc în baza de date a sistemului public, construită pe baza declarațiilor nominale depuse de angajatori.
Situația perioadelor anterioare este diferită.
Tocmai aici documentele vechi pot deveni esențiale.
Legea nr. 360/2023 a prevăzut valorificarea anumitor sporuri și venituri nepermanente sau a veniturilor lunare brute ori nete, după caz, realizate înainte de 1 aprilie 2001, dacă acestea au fost plătite din fondul de salarii și dacă asupra lor s-a datorat contribuția de asigurări sociale, în condițiile legii.
Pentru ca asemenea venituri să poată fi valorificate trebuie însă să existe documentele corespunzătoare, iar adeverințele trebuie să respecte condițiile de valabilitate și legalitate.
Așadar, simplul fapt că un pensionar își amintește că primea un anumit spor nu este suficient.
Este nevoie de dovada prevăzută de lege.
Aici apare motivul pentru care merită răscolite dosarele vechi.
Unii oameni au păstrat adeverințe eliberate cu mulți ani în urmă. Alții au documente de la societăți care între timp s-au desființat. În anumite cazuri, actele pot fi obținute de la deținătorii legali ai arhivelor fostului angajator.
De aceea, un pensionar care a lucrat înainte de aprilie 2001 și consideră că anumite venituri nu au fost luate în calcul ar trebui să verifice mai întâi ce documente există deja în dosarul său personal.
Nu orice adeverință va conduce automat la o pensie mai mare.
Documentul trebuie să conțină informații relevante, să respecte cerințele legale și să demonstreze venituri sau perioade care pot fi valorificate.
Însă nici nu este recomandat ca un act vechi să fie ignorat fără verificare.
Ce a descoperit Curtea de Conturi la Casa de Pensii
Necesitatea verificării actelor capătă o relevanță suplimentară după informațiile apărute în urma auditului Curții de Conturi la CNPP.
Misiunea de audit s-a desfășurat în perioada august 2025 – februarie 2026, iar printre problemele relatate pe baza raportului se află funcționarea necorespunzătoare a unor componente ale sistemului informatic și nepreluarea integrală a unor date existente anterior procesului de recalculare.
Una dintre cele mai importante constatări se referă la punctajele folosite la recalcularea pensiilor.
Potrivit raportului citat de presa națională, Curtea de Conturi a identificat „suspiciuni” pentru aproximativ 2,21 milioane de beneficiari cărora le-ar fi fost acordat un punctaj anual mai mic decât cel cuvenit. Estimarea auditorilor indica un impact de aproximativ 230 de milioane de lei în minus asupra pensiilor pentru limită de vârstă.
Cifra trebuie însă interpretată corect.
Nu înseamnă că 2,21 milioane de pensionari au primit deja confirmarea oficială că pensia lor este calculată greșit. Raportul vorbește despre suspiciuni și estimări rezultate din metodologia de audit, iar situația fiecărui beneficiar trebuie verificată individual.
Mai mult, auditorii au identificat și situația inversă: cazuri în care punctajele ar fi fost mai mari decât cele considerate corecte.
CNPP a anunțat, potrivit relatărilor publice, că va contesta concluziile și susține că erorile identificate au fost remediate.
Tocmai de aceea, pensionarii nu ar trebui să pornească de la ideea că raportul Curții de Conturi demonstrează automat că au bani de primit.
Raportul oferă însă un motiv serios pentru ca documentele să fie verificate, mai ales atunci când beneficiarul observă o neconcordanță concretă.
De exemplu, dacă o perioadă lucrată nu apare valorificată, dacă numărul anilor contributivi nu corespunde actelor deținute sau dacă există o adeverință relevantă care nu pare să fi fost luată în considerare, pensionarul are un punct de plecare pentru solicitarea unor explicații.
Nu doar carnetul de muncă trebuie căutat în dosar
Atunci când își verifică actele, pensionarul ar trebui să privească întregul dosar profesional, nu doar carnetul de muncă.
Pot fi importante adeverințele privind stagiul de cotizare, venitul total lunar realizat, sporurile sau încadrarea în grupe superioare de muncă.
CNPP enumeră asemenea documente printre actele care pot fi necesare în procedura de recalculare, cu condiția ca acestea să respecte cerințele de fond și formă stabilite de legislație.
Și documentele privind grupele I și a II-a de muncă pot avea o importanță deosebită pentru anumite persoane.
Legea stabilește însă condiții clare. Adeverințele care atestă încadrarea în aceste grupe sunt valorificate dacă au fost emise potrivit legii, în baza documentelor primare verificabile întocmite înainte de 1 aprilie 2001.
Cu alte cuvinte, o simplă hârtie pe care apare mențiunea unei grupe de muncă nu garantează automat valorificarea.
Documentul trebuie să poată fi susținut de evidențele prevăzute de lege.
Pentru pensionar, cea mai bună abordare este construirea unei cronologii a propriei activități.
Poate începe cu primul loc de muncă și poate nota, an după an, angajatorii la care a lucrat.
Apoi poate compara aceste informații cu perioadele valorificate la pensie.
Dacă apare o pauză pe care nu și-o explică, merită verificată.
Dacă există un angajator despre care știe că a plătit anumite sporuri, iar acestea nu apar valorificate, trebuie căutate documentele.
Dacă a lucrat în condiții deosebite sau într-o grupă de muncă și deține adeverințe, acestea trebuie comparate cu datele folosite la stabilirea drepturilor.
Important este ca pensionarul să pornească de la documente, nu de la comparația cu alte persoane.
Faptul că un fost coleg primește o pensie mai mare nu demonstrează că pensia proprie este greșită.
Două persoane care au lucrat în aceeași întreprindere pot avea perioade diferite de activitate, venituri diferite, sporuri diferite și stagii contributive diferite.
Ce faci dacă descoperi un document care nu a fost valorificat
Dacă pensionarul găsește o adeverință despre care crede că nu a fost luată în calcul, primul pas este să verifice dacă informațiile respective apar deja în documentele folosite pentru stabilirea pensiei.
Dacă nu apar, poate solicita recalcularea în condițiile legii.
Potrivit informațiilor oficiale ale CNPP, recalcularea pensiei pentru limită de vârstă poate fi cerută prin adăugarea veniturilor sau stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate și a altor documente relevante care nu au fost valorificate inițial.
Pentru această procedură sunt indicate cererea de recalculare, actul de identitate și, după caz, adeverințele care susțin solicitarea.
Drepturile rezultate dintr-o asemenea recalculare solicitată de beneficiar se acordă, potrivit informațiilor publicate de CNPP, începând cu luna următoare celei în care cererea a fost înregistrată.
De aceea, găsirea unei adeverințe nu ar trebui amânată la nesfârșit dacă există motive să se creadă că documentul poate modifica drepturile.
Pensionarul ar trebui să păstreze originalele și copii ale actelor, precum și dovada depunerii oricărei solicitări la casa teritorială de pensii.
Foarte important este și modul în care este formulată cererea.
O solicitare generală de tipul „vreau să-mi verificați pensia” este mai puțin precisă decât indicarea concretă a problemei.
De exemplu, beneficiarul poate arăta că o anumită perioadă lucrată la un angajator nu pare valorificată sau că depune o adeverință privind venituri care nu au fost avute în vedere anterior.
Cu cât documentele și explicațiile sunt mai clare, cu atât situația poate fi analizată mai ușor.
Actele vechi nu trebuie aruncate după recalculare
Una dintre cele mai mari greșeli ar fi ca pensionarii să considere că, odată primită noua decizie, vechile documente nu mai sunt necesare.
Dimpotrivă.
Deciziile anterioare de pensionare pot fi utile pentru comparație.
Carnetul de muncă poate ajuta la verificarea cronologică a activității.
Adeverințele pot demonstra venituri, sporuri sau perioade care trebuie analizate.
Iar documentele referitoare la grupele de muncă pot avea relevanță în funcție de situația fiecărei persoane.
Acest lucru devine cu atât mai important atunci când fostul angajator nu mai există.
Un document original obținut cu ani în urmă poate fi mult mai greu de înlocuit după dispariția unei întreprinderi, reorganizarea unei instituții sau transferarea arhivei către un alt deținător.
Pensionarii care dețin asemenea documente ar trebui, așadar, să le păstreze într-un dosar separat.
Este utilă inclusiv realizarea unor copii.
Pentru perioadele de după 1 aprilie 2001, situația este în general mai simplă, deoarece CNPP precizează că datele privind stagiile se află în baza sa de date, fiind construite pe baza declarațiilor nominale ale angajatorilor.
Pentru perioadele mai vechi, hârtia poate avea însă o importanță mult mai mare.
Raportul Curții de Conturi nu înseamnă că fiecare pensionar trebuie să se prezinte imediat la ghișeu și nici că fiecare dosar conține o eroare. El arată însă cât de important este ca datele utilizate la stabilirea drepturilor să fie corecte și complete.
Pentru cineva care a muncit 30 sau 40 de ani, diferența poate sta într-o perioadă omisă, într-un venit care nu a fost valorificat sau într-o adeverință rămasă ani întregi într-un sertar.
De aceea, documentul vechi care pare lipsit de valoare nu ar trebui aruncat înainte de a fi verificat.
Uneori, câteva rânduri înscrise pe o adeverință emisă cu zeci de ani în urmă pot reprezenta exact informația care lipsește dintr-un dosar de pensie.
