Georgescu Dragos
Kim Yong Nam, fostul președinte al Adunării Supreme a Poporului din Coreea de Nord, una dintre figurile emblematice ale regimului de la Phenian, a murit la vârsta de 97 de ani. Presa de stat nord-coreeană a anunțat marți decesul său, precizând că acesta a survenit în urma unei insuficiențe multiple de organe.
Doliu în Coreea de Nord. A murit unul dintre cei mai importanți șefi din stat
Deși Kim Yong Nam a avut, teoretic, funcția echivalentă cu cea de șef al statului, adevărata putere a rămas întotdeauna în mâinile liderului suprem și ale familiei Kim.
Potrivit agenției oficiale KCNA, citată de CNN, liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a prezentat personal la catafalcul fostului demnitar „pentru a-și exprima sincere condoleanțe”. Fotografiile difuzate de agenția de presă arată o ceremonie solemnă, cu Kim Jong Un înconjurat de oficiali de rang înalt, depunând o coroană de flori în fața sicriului lui Kim Yong Nam. Momentul a fost prezentat în tonul tradițional al propagandei nord-coreene, care subliniază loialitatea față de liderul suprem și respectul față de vechii revoluționari ai regimului.
Kim Yong Nam a fost una dintre cele mai longevive și influente personalități din structura politică nord-coreeană. Între 1998 și 2019, el a deținut funcția de președinte al Prezidiului Adunării Supreme a Poporului, un rol considerat, formal, echivalent cu cel de șef al statului. Deși funcția era preponderent onorifică, poziția îi conferea atribuții diplomatice importante, inclusiv reprezentarea oficială a Coreei de Nord în relațiile externe.
În această calitate, Kim Yong Nam a fost imaginea regimului pe scena internațională timp de două decenii. El a participat la numeroase summituri, reuniuni multilaterale și ceremonii diplomatice, devenind vocea regimului în fața comunității internaționale.
Într-o țară dominată de cultul personalității liderului suprem, Kim Yong Nam a reușit să se mențină în elita puterii datorită discreției și loialității sale absolute. A fost un diplomat experimentat, dar și un executant devotat, respectând linia ideologică trasată de familia Kim.
De la diplomat de carieră la simbol al loialității
Născut în februarie 1928, în provincia Pyongan, Kim Yong Nam a urmat studii în domeniul politic și a intrat în structurile de partid la începutul anilor 1950. Cariera sa diplomatică a început în perioada postbelică, când Coreea de Nord încerca să își definească identitatea internațională în contextul Războiului Rece.
A lucrat în Ministerul Afacerilor Externe și, în timp, a devenit unul dintre arhitecții politicii externe nord-coreene. În anii ’80, a fost numit ministru de externe, poziție din care a consolidat relațiile cu țările socialiste și statele nealiniate.
Numirea sa în 1998 ca președinte al Adunării Supreme a marcat apogeul carierei sale. Rolul nu implica decizii de politică internă, dar presupunea reprezentarea regimului în întâlnirile oficiale cu lideri străini. În această perioadă, Kim Yong Nam a efectuat vizite oficiale în peste 40 de țări, inclusiv în China, Rusia, Iran, Cuba și Venezuela, fiind considerat „fața diplomatică” a Phenianului.
Kim Jong Un, prezent la ceremonia funerară
După anunțarea decesului, presa de stat a relatat pe larg despre modul în care liderul Kim Jong Un i-a adus un ultim omagiu celui care a servit regimul mai bine de șapte decenii.
„Liderul nostru suprem, tovarășul Kim Jong Un, a vizitat sala unde era depus trupul tovarășului Kim Yong Nam și și-a exprimat durerea profundă pentru pierderea unui revoluționar credincios și a unui veteran remarcabil al partidului”, a transmis agenția KCNA.
În imaginile publicate, Kim Jong Un apare alături de înalți oficiali ai partidului, precum Choe Ryong-hae și Kim Tok-hun, semn al importanței simbolice a momentului. Ceremonia a fost organizată în stilul specific al regimului: flori roșii, portrete oficiale și lozinci care glorifică loialitatea față de conducerea supremă.
Relația cu familia Kim și momentul olimpic din 2018Unul dintre cele mai cunoscute episoade din activitatea lui Kim Yong Nam a fost participarea sa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Pyeongchang, în 2018. Atunci, el a condus delegația oficială a Coreei de Nord, alături de Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un.
Prezența celor doi la ceremonie a fost privită ca un gest de deschidere și o rară oportunitate de dialog între cele două Corei. În presa internațională, momentul a fost intens analizat, mai ales scena în care Kim Yong Nam i-a cedat locul de onoare lui Kim Yo Jong în timpul unei întâlniri cu oficiali sud-coreeni.
Gestul a fost interpretat ca o demonstrație de loialitate față de familia conducătoare și, în același timp, o recunoaștere a rolului crescând al lui Kim Yo Jong în structura de putere de la Phenian.
De altfel, Kim Yong Nam era cunoscut pentru abilitatea sa de a se adapta noilor dinamici interne ale regimului. De-a lungul anilor, el a reușit să-și păstreze poziția în ciuda schimbărilor de conducere – de la Kim Il Sung, la Kim Jong Il și apoi la Kim Jong Un.
După retragerea sa din funcție în 2019, Kim Yong Nam a dispărut treptat din viața publică, iar poziția de președinte al Adunării Supreme a fost preluată de Choe Ryong-hae, considerat al doilea om ca influență în ierarhia regimului.
Deși nu a mai avut un rol activ, Kim Yong Nam a rămas un simbol al loialității și disciplinei politice, fiind adesea menționat în comunicatele de partid ca „veteran al revoluției socialiste” și „slujitor devotat al poporului”.
Spre deosebire de alte figuri politice din regim, care au fost marginalizate sau eliminate în urma epurărilor interne, Kim Yong Nam a reușit să se retragă onorabil. Loialitatea sa față de familia Kim și evitarea oricăror poziționări publice controversate i-au asigurat o tranziție discretă către finalul carierei.
În sistemul politic rigid al Coreei de Nord, Kim Yong Nam a întruchipat modelul de diplomat ideal: devotat, disciplinat și total aliniat liniei oficiale a partidului. Rolul său era de a proiecta o imagine de stabilitate și respectabilitate, într-o lume care privea regimul de la Phenian cu suspiciune și ostilitate.
El a fost omul care a strâns mâna liderilor străini, a rostit discursuri moderate în forurile internaționale și a încercat să arate o față „diplomatică” a unei țări izolate. În spatele acestei imagini, însă, puterea reală era exercitată exclusiv de către liderul suprem.
De-a lungul mandatului său, Kim Yong Nam a participat la zeci de reuniuni diplomatice, semnând tratate de cooperare și mesaje oficiale, dar fără a avea autoritatea de a lua decizii politice majore. În discursurile sale, accentua mereu ideea „autonomiei revoluționare” și a „unității de neclintit” în jurul conducerii Kim.
Cine a fost Kim Yong Nam
Moartea lui Kim Yong Nam vine într-un moment în care regimul nord-coreean încearcă să-și reafirme stabilitatea internă, în pofida sancțiunilor internaționale și a dificultăților economice.
Ceremoniile funerare organizate pentru foștii lideri sau demnitari au o dublă semnificație în Coreea de Nord: pe de o parte, reprezintă un omagiu adus „revoluționarilor din generațiile trecute”, iar pe de altă parte, servesc drept instrument de propagandă pentru întărirea imaginii liderului actual.
Kim Jong Un, prin apariția sa la catafalcul fostului demnitar, transmite un mesaj de continuitate și control total. Gestul subliniază faptul că regimul respectă tradiția loialității, dar și că nimeni nu depășește autoritatea supremă.
Deși funcția sa era în mare parte simbolică, Kim Yong Nam a fost, pentru multe state străine, chipul diplomatic al Coreei de Nord. Prin intermediul său, Phenianul a menținut canale de comunicare cu alte țări, chiar și în perioadele de izolare totală.
A fost prezent la numeroase reuniuni ale ONU, la forumuri ale mișcării țărilor nealiniate și la întâlniri bilaterale cu state prietene regimului, precum Rusia, Cuba sau Iran. În aceste contexte, discursurile sale erau strict aliniate liniei ideologice impuse de partid: condamnarea „imperialismului occidental”, susținerea „autonomiei socialiste” și apelul la solidaritatea între statele suverane.
Chiar dacă puterea reală a rămas mereu concentrată în jurul liderului Kim, Kim Yong Nam a contribuit la consolidarea imaginii externe a Coreei de Nord ca stat suveran și rezistent la presiunea internațională.
Timp de peste șapte decenii, Kim Yong Nam a fost martorul tuturor transformărilor prin care a trecut Coreea de Nord. A servit sub trei generații ale dinastiei Kim – Kim Il Sung, Kim Jong Il și Kim Jong Un – fără a se abate vreodată de la linia oficială.
Moartea sa marchează sfârșitul unei epoci în politica nord-coreeană. O epocă în care diplomația era controlată până la cel mai mic detaliu, iar reprezentanții regimului erau selectați exclusiv pe criterii de loialitate și disciplină ideologică.
Kim Yong Nam rămâne, pentru regimul de la Phenian, un model de fidelitate absolută. Pentru observatorii internaționali, el simbolizează tipologia aparatului de stat nord-coreean – un sistem rigid, în care oamenii devin parte a unei mașinării politice menite să servească unui singur scop: consolidarea puterii liderului suprem.
Moartea sa, la 97 de ani, nu schimbă echilibrul de forțe din Coreea de Nord, dar readuce în atenție imaginea unei generații de politicieni care au trăit și au murit în slujba unui regim care nu lasă loc individualității. În spatele elogierilor oficiale, rămâne o concluzie clară: Kim Yong Nam a fost omul perfect al unui sistem care cere devotament total și tăcere deplină.
