Cristina Cohuț
Alexandr Dughin, ideologul Kremlinului, a lansat noi amenințări la adresa Europei de Est și a României într-un interviu recent cu profesorul american de relații internaționale, John J. Mearsheimer. Acesta a subliniat viziunea Rusiei asupra regiunii și alinierea unor lideri din aceste țări la interesele Moscovei.
Declarațiile sale sunt o continuare a viziunii de expansionism a Rusiei, deja bine cunoscută în discursurile oficiale ale lui Vladimir Putin, și vin în contextul războiului din Ucraina, unde Rusia continuă să impună propria ordine politică și militară.
Dughin despre Ucraina și Europa: „Ori va fi neutră, ori va fi a noastră”
În cadrul unui dialog de peste două ore cu Mearsheimer, Dughin a expus viziunea Rusiei asupra Ucrainei și a Europei de Est.
Ideologul rus a afirmat cu fermitate că „Ucraina ori va fi neutră, ori va fi a noastră”, ceea ce exprimă intenția Moscovei de a controla întreaga țară sau de a o transforma într-o zonă tampon neutră, care să nu fie influențată de Occident.
Această poziție este similară cu declarațiile anterioare ale lui Vladimir Putin, care a negat existența unei identități naționale ucrainene distincte și a folosit această idee pentru a justifica agresiunea militară asupra țării vecine.
Dughin nu s-a limitat doar la Ucraina, ci a extins aceleași principii și la Europa de Est.
„În legătură cu Europa, o să spun la fel, ori va fi neutră, ori va fi a noastră. Oameni ca Orban, oameni ca Georgescu în România, și alții înțeleg asta foarte bine. Nu putem tolera entități agresive și ostile la o distanță periculoasă de noi”, a spus ideologul rus, indicându-i pe liderul Ungariei, Viktor Orban, și pe Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale din România, drept exemple de figuri politice din Europa de Est care ar împărtăși viziunea Moscovei asupra regiunii.
Dughin a continuat să explice că Rusia nu va accepta o Europă de Est ostilă.
„O Europă de Est ostilă Rusiei este o amenințare de gradul doi. Ucraina este o amenințare de gradul unu”, a spus el. În opinia sa, țările din Europa de Est ar putea opta pentru o poziție mai neutră sau prietenoasă cu Rusia, evitând astfel o escaladare a tensiunilor.
Viziunea Kremlinului asupra „noii ordini mondiale”
În cadrul aceleiași discuții, Dughin a explicat concepțiile sale despre o „nouă ordine mondială”, o viziune care presupune o reconfigurare globală în care Rusia joacă un rol central.
El a reiterat ideea că națiunile din jurul Rusiei, inclusiv Ucraina, nu trebuie să urmeze influența NATO și a Occidentului. În viziunea sa, Rusia trebuie să apere propriile interese geopolitice, iar orice țară care se opune acestei ordine riscă să fie considerată ostilă și să se afle în fața unei intervenții rusești.
Ideologul rus a subliniat, de asemenea, că amenințarea Ucrainei este una „existențială” pentru Rusia, în contrast cu amenințările mai puțin grave pe care le consideră pentru țările din Europa de Est. Potrivit lui Dughin, Ucraina reprezintă o „linie roșie” în politica externă a Rusiei, iar regimul de la Kiev trebuie să fie schimbat sau controlat direct de Moscova.
În schimb, pentru alte țări din Europa de Est, Rusia ar prefera un „târg”, în care acestea să adopte o poziție mai neutră sau chiar favorabilă Moscovei, pentru a evita conflictele de amploare.
Afirmațiile lui Dughin se aliniază cu retorica agresivă folosită de Kremlin în ultimele luni, în special după invadarea Ucrainei, când Rusia a încercat să justifice acțiunile sale prin apeluri la apărarea intereselor naționale și la respingerea influenței occidentale.
Reacțiile internaționale și implicațiile pentru România și vecinii săi
Declarațiile lui Dughin nu sunt doar un simplu exercițiu teoretic, ci reflectă politica activă a Kremlinului, care continuă să influențeze și să amenințe țările din Europa de Est.
România, aflată pe flancul estic al Uniunii Europene și NATO, se află într-o poziție geopolitică sensibilă. În acest context, reacțiile internaționale și măsurile de apărare ale țării sunt esențiale pentru menținerea securității naționale și a stabilității regiunii.
Rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile române și ceilalți lideri din Europa de Est la aceste amenințări.
