Loredana Ionescu
Consiliul de Administrație al Banca Națională a României s-a reunit marți și a decis menținerea dobânzii cheie la 6,50% pe an. Hotărârea vine după confirmarea intrării economiei în recesiune tehnică și în contextul unei inflații încă ridicate. Nivelul actual al dobânzii este păstrat din august 2025.
Dobânda de politică monetară reprezintă principalul instrument prin care banca centrală încearcă să controleze inflația. O dobândă mai mare face creditele mai scumpe și temperează consumul, în timp ce o dobândă mai mică stimulează împrumuturile și cheltuielile.
Decizia vine după confirmarea recesiunii tehnice
Este prima decizie de politică monetară adoptată după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Economia a înregistrat două trimestre consecutive de scădere în a doua parte a anului 2025, chiar dacă pe ansamblul întregului an a consemnat o creștere de 0,6%.
În comunicatul transmis, BNR arată că în ianuarie 2026 rata anuală a inflației s-a redus marginal, ajungând la 9,62%, față de 9,69% în decembrie 2025. Scăderile din zona energiei și a combustibililor au fost compensate de majorări ale prețurilor administrate și ale produselor din categoria legume-fructe-ouă.
Pe parcursul anului 2025, economia și-a încetinit creșterea la 0,6%, comparativ cu 0,9% în 2024. Datele arată evoluții amestecate în ultimele luni ale anului trecut. Consumul s-a temperat, vânzările cu amănuntul au scăzut, iar industria a intrat ușor pe minus. Construcțiile au continuat să crească, dar într-un ritm mai redus.
Evoluții pe piața muncii și în sectorul bancar
Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă, iar rata șomajului a ajuns la 6%. Salariile au crescut într-un ritm mai lent, însă costurile cu forța de muncă în industrie s-au intensificat.
Sondajele realizate în ianuarie 2026 indică o diminuare a intențiilor de angajare. În același timp, pe piețele financiare, dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut, pe fondul unei percepții mai favorabile asupra riscului.
Leul a avut o evoluție volatilă în luna ianuarie, iar creditarea a încetinit. Împrumuturile în lei au slăbit, iar ponderea acestora în totalul creditării s-a redus ușor.
Prognoza privind inflația și avertismentele BNR
Potrivit prognozei prezentate de banca centrală, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026. În trimestrul al doilea este însă anticipată o creștere, pe fondul efectelor de bază și al evoluției cotațiilor unor mărfuri.
În comunicat se menționează și influența eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, precum și impactul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Majorările de TVA și accize contribuie, de asemenea, la presiunile asupra prețurilor.
„Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, mai spune BNR, potrivit Hotnews.ro.
Riscuri externe și rolul fondurilor europene
Banca centrală semnalează că riscurile la adresa economiei provin și din mediul extern. Conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale influențează perspectivele de creștere.
În același timp, planurile de majorare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele Uniunii Europene pot genera efecte indirecte asupra economiei locale.
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, mai spune BNR.
Contextul recesiunii tehnice
Datele publicate de Institutul Național de Statistică au arătat că economia României s-a contractat cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de trimestrul anterior. Cum și în trimestrul precedent s-a înregistrat o scădere, economia este considerată în recesiune tehnică.
După publicarea datelor, mai multe instituții financiare au revizuit în scădere estimările de creștere pentru 2026. Prognozele actuale indică o evoluție modestă a PIB-ului în acest an.
În ianuarie 2026, inflația a rămas la un nivel ridicat, de 9,62%. Printre cele mai mari scumpiri anuale s-au înregistrat la cafea, bilete CFR, servicii de igienă și cosmetică, reparații auto și energie electrică.
Tariful energiei electrice a crescut cu peste 59% în ultimul an, după eliminarea schemei de plafonare. De asemenea, majorări semnificative au fost consemnate la energie termică, publicații, detergenți și produse din tutun.
În acest context economic marcat de inflație ridicată și activitate economică în scădere, BNR a ales să mențină dobânda cheie la 6,50%, considerând că actualul nivel este adecvat pentru stabilitatea prețurilor și pentru gestionarea riscurilor din economie.
Sursa foto: Arhivă
