Vanatoru Andreea
Începând cu data de 1 august 2025, o parte semnificativă a pensionarilor din România se confruntă cu o situație fiscală dezavantajoasă. Este vorba despre persoanele retratate din activitate care, în ciuda statutului de pensionar, aleg să continue să lucreze. Noua legislație fiscală aduce pentru acești seniori o povară financiară suplimentară, aceștia fiind obligați să achite de patru ori contribuții pentru sănătate, în ciuda faptului că beneficiază deja teoretic de servicii medicale gratuite.
Contribuții multiple la CASS de la 1 august 2025. Cine este afectat
Tot mai mulți vârstnici aleg să rămână activi profesional din motive financiare sau pentru a-și păstra rolul în societate. Însă, potrivit noilor reglementări fiscale, aceștia ajung să fie supraimpozitați, în special în ceea ce privește Contribuția pentru Asigurările Sociale de Sănătate (CASS), conform newsweek.ro.
Dacă un pensionar încasează atât pensie cât și salariu, se aplică rețineri multiple pentru același serviciu – sistemul public de sănătate – deși acesta ar trebui să fie deja acoperit prin contribuțiile de o viață. Un exemplu elocvent este cel al lui Ion C., un bărbat pensionat în vârstă de 66 de ani care a lucrat peste 30 de ani la aceeași companie. Cu toate că beneficiază de pensie, el a decis să își continue activitatea profesională. Veniturile sale lunare sunt:
- Pensie brută: 4.500 lei
- Salariu brut: 4.000 lei
- Total venit brut lunar: 8.500 lei.
Reținerile lunare din venituri:
CASS pe pensie:
- Se aplică doar pentru suma care depășește pragul de 3.000 lei
- Diferența impozabilă: 1.500 lei
- Reținere de 10% = 150 lei
Impozit pe pensie: Conform cotelor aplicabile: 135 lei
CASS din salariu:
- Salariul brut: 4.000 lei
-
Contribuție de 10% = 400 lei
Impozit pe salariu:
-
Calculat din salariul net după CASS: 360 lei
Contribuție la Pilonul II (pensia privată obligatorie):
-
Deși este pensionar, se reține 3,75% din salariu: 150 lei.
Conform legislației în vigoare, se aplică CASS de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 lei, dar doar pentru suma care trece de acest plafon. Salariile rămân taxate complet, indiferent de statutul de pensionar. Contribuția la Pilonul II rămâne obligatorie pentru angajații sub 70 de ani, dacă nu au optat pentru suspendarea ei (unde este posibil legal).
CASS de 10% pentru sumele din pensiile private care depășesc 3.000 de lei
Conform noii legislații, veniturile obținute din Pilonul II și Pilonul III de pensii vor fi supuse contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS). Măsura intră în vigoare începând cu 1 august 2025 și se aplică sumelor care depășesc 3.000 de lei. Cu alte cuvinte, orice plată lunară sau unică din conturile de pensii private va fi impozitată suplimentar cu 10%, dacă valoarea acesteia este peste pragul menționat. Această obligație fiscală a fost introdusă prin Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 699/2025. Companiile care administrează fondurile de pensii private au anunțat deja că vor aplica prevederile legale, inclusiv în cazul dosarelor deja înregistrate, dacă plata efectivă se face după 1 august.
Noile prevederi generează nemulțumire, întrucât includ și cazurile în care beneficiarii pensiilor private retrag bani în pierdere. Chiar și atunci când suma finală este mai mică decât cea investită, contribuabilii trebuie să plătească 10% CASS din valoarea plății, fără a se ține cont de pierderea de capital.
Ce se întâmplă cu pensiile speciale
Bolojan a prezentat o analiză comparativă cu sistemele de pensionare din UE, unde se ia în calcul media salariilor din ultimii 4–5 ani, nu salariul final. În majoritatea statelor europene, pensia nu depășește 60–70% din venitul net. Pentru România, premierul propune ca magistrații să primească o pensie maximă de 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, care reprezenta o pensie adesea mai mare decât salariul net.
Vechimea minimă se va majora de la 25 la 35 de ani în sistemul de justiție
Magistrații care aleg să iasă anticipat, de la 58 de ani (dacă au îndeplinit cei 35 ani de contribuție), vor pierde 2% din pensie pentru fiecare an în care ies înainte de 65 de ani, în baza principiului contributivității. Bolojan a subliniat că propunerile respectă legislația existentă și hotărârile Curții Constituționale (CCR).
Premierul a pledat că actuala situație reprezintă o nedreptate socială gravă. Pensii medii de 5.000 € net pe lună în magistratură, în comparație cu pensia medie națională de 500‑600 €, sunt inacceptabile. În plus, pensionarea precoce lăsa sistemul judiciar fără profesioniști deciși și experimentați în anii cruciali 50‑60. Reformele vor asigura prelungirea prezenței active a magistraților competenți și consolidarea calității actului de justiție
