Mirela Loșniță
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat oficial convocarea liderilor partidelor politice parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Întâlnirile vor avea loc joi, 19 iunie 2025, la Palatul Cotroceni, în conformitate cu articolele 85 și 103 din Constituția României. Consultările vor fi organizate pe parcursul întregii zile, conform unui program bine stabilit. Vor fi primiți, în ordine: PSD, AUR, USR, SOS România, POT, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.
Nicușor Dan convoacă partidele la Cotroceni pentru desemnarea viitorului premier
Pe fondul acestor consultări, negocierile politice au devenit intense. PSD își revendică șapte portofolii importante, printre care Justiția, Transporturile, Agricultura și Economia. În plus, partidul cere și șefia Camerei Deputaților, funcție vizată de Sorin Grindeanu. Potrivit surselor politice, Ciprian Șerban este favorit pentru Ministerul Transporturilor, în timp ce Grindeanu ar urma să ocupe poziția a treia în stat.
Ministerul Justiției este un punct cheie în această etapă, deoarece viitorul ministru va colabora direct cu președintele în numirea procurorilor-șefi la DNA, DIICOT și Parchetul General. Favorit pentru acest portofoliu este Radu Marinescu, actualul ministru, susținut de lideri influenți din PSD, printre care Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu.
În paralel, PNL, partidul din care provine și viitorul premier, Ilie Bolojan, ar urma să dețină patru ministere: Educația, Internele, Dezvoltarea Regională și Energia. Deși actualii miniștri Cătălin Predoiu și Sebastian Burduja sunt în funcție, schimbarea lor este posibilă. Daniel David este susținut ferm pentru a rămâne la Educație.
USR cere mai mult: vizează patru portofolii și un judecător CCR
Uniunea Salvați România solicită patru funcții ministeriale, deși inițial fusese discutată o alocare de trei portofolii. Formațiunea pune accent pe Justiție, Fonduri Europene și un loc la Curtea Constituțională. În cazul în care PSD va obține Justiția, USR își va concentra eforturile asupra Ministerului Fondurilor Europene, pentru care sunt în discuție Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu.
Vlad Voiculescu susține că partidul ar trebui să preia Sănătatea, chiar dacă el nu ar reveni în guvern. În paralel, USR ar putea accepta și alte ministere, în funcție de desfășurarea negocierilor, inclusiv Externele, Cultura, Mediul sau Munca. La Senat, partidul ar putea primi conducerea, cu senatorul Ștefan Pălărie în pole-position.
Uniunea Democrată Maghiară din România dorește să păstreze două ministere importante. Tanczos Barna ar putea continua la Finanțe sau ar putea reveni la Mediu, iar Cseke Attila e o variantă pentru Dezvoltare sau chiar pentru Sănătate. De asemenea, UDMR vizează desemnarea unui judecător la Curtea Constituțională. Numele lui Kelemen Hunor este vehiculat pentru un posibil post în Executiv, însă șansele sunt reduse.
Ministerul Muncii, portofoliul neasumat de niciun partid
Printre ministerele aflate în discuție, Munca pare a fi „cenușăreasa” guvernării. Niciun partid nu s-a arătat interesat de acest portofoliu. PSD îl evită din cauza problemelor legate de pensii, PNL nu are un candidat clar, iar USR ar putea accepta ministerul doar în lipsa altor opțiuni viabile.
După mai multe zile de negocieri, partidele politice au ajuns la un acord de principiu pentru o formulă guvernamentală bazată pe rotație. Astfel, Ilie Bolojan urmează să fie desemnat miercuri de președintele Nicușor Dan ca prim-ministru, urmând să conducă guvernul până în primăvara lui 2027. Ulterior, conducerea guvernului va fi preluată de un lider PSD, cel mai probabil Sorin Grindeanu.
Acordul presupune ca PSD să dețină șapte ministere, PNL – patru, USR – trei, iar UDMR – două. De asemenea, PSD va avea o desemnare la CCR și șefia Camerei Deputaților, în timp ce PNL va nominaliza conducerea unui serviciu de informații.
În cadrul negocierilor, partidele au abordat și teme fiscale importante. PSD ar fi renunțat la ideea creșterii impozitelor pe muncă, însă aproape sigur TVA va crește de la 19% la 21%, cu excepții pentru produsele alimentare de bază și medicamente. Discuțiile continuă pe tema echilibrului bugetar și a reformei pensiilor.
PSD și PNL, în centrul deciziilor: ședințe interne și decizii finale
În paralel cu negocierile cu președintele, fiecare partid și-a convocat forurile interne pentru a stabili mandatele de negociere. Marți seară, PSD a organizat o reuniune informală a Consiliului Politic Național la Vila Lac, unde s-a discutat strategia finală pentru consultările de joi.
PNL, prin vocea liderilor locali și naționali, insistă ca portofoliile Educației și Dezvoltării Regionale să rămână în responsabilitatea sa. Daniel David este susținut pentru continuitate în Educație, în timp ce Dezvoltarea este cerută de edilii locali.
USR continuă să pună presiune pentru a obține funcții cheie în guvern. Dorința de a reforma sistemul sanitar și de a deține controlul asupra fondurilor europene ar putea da forma finală a implicării partidului în guvern. Totodată, USR cere să aibă un cuvânt de spus în desemnarea unui judecător CCR.
Ilie Bolojan, între sprijin politic și provocări administrative
Viitorul premier desemnat, Ilie Bolojan, este susținut de PNL și USR. Decizia sa de a accepta șefia guvernului într-un moment tensionat vine ca urmare a unui compromis politic asumat. Bolojan va avea o misiune dificilă: formarea guvernului, obținerea votului de încredere în Parlament și gestionarea unor reforme esențiale.
Conform planului politic, noul guvern urmează să fie instalat rapid, având în vedere că mandatul Cabinetului interimar, condus de Cătălin Predoiu, expiră pe 20 iunie. În aceste condiții, votul de învestitură ar putea avea loc în doar câteva zile după desemnarea oficială a premierului.
În ciuda avansării negocierilor, unele voci din PSD afirmă că decizia privind intrarea la guvernare nu este definitivă. Deputatul Florin Manole a declarat pentru presă că partidul nu a stabilit oficial dacă va intra în coaliție sau va rămâne în opoziție. În plus, Manole a respins categoric ideea unui premier tehnocrat: „Această guvernare trebuie să fie asumată politic, pentru că oamenii au votat partide, nu tehnocrați”.
