Cristina Cohuț
Euro a depășit pragul de 5 lei pe piața interbancară, marcând una dintre cele mai agitate zile financiare din ultimii ani. Scăderea încrederii investitorilor după primul tur al alegerilor prezidențiale și turbulențele politice au dus la presiuni masive asupra monedei naționale. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat că instituția a intervenit direct pentru a limita șocul. Avertismentul e clar: vin vremuri grele, cu dobânzi mai mari, ROBOR în creștere și împrumuturi mai scumpe pentru populație și stat.
Euro sare de 5 lei, BNR aruncă două miliarde în piață
Pe 6 mai 2025, moneda unică europeană a depășit pentru scurt timp nivelul de 5 lei pe piața interbancară. A fost pentru prima dată când acest prag a fost atins după o perioadă de relativă stabilitate. Banca Națională a României a fost forțată să intervină.
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, BNR a vândut în aceeași zi peste două miliarde de euro pentru a stabiliza cursul. A fost una dintre cele mai mari intervenții directe ale Băncii Centrale din ultimii ani.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat marți, pentru Antena 3 CNN, că ieșirile masive de capital și scăderea intrărilor au dus la un dezechilibru periculos:
„Ce vă pot confirma este că au scăzut intrările de capital și au crescut ieșirile. În consecință, BNR încearcă să găsească un optim, în condițiile în care trebuie atrasă lichiditatea din piață, iar dobânzile vor crește.”
Declarația sa vine într-un context extrem de tensionat, în care atât cursul valutar, cât și dobânzile interbancare încep să reflecte direct instabilitatea politică și incertitudinile post-electorale.
ROBOR, în salturi
ROBOR la 3 luni, indicatorul-cheie pentru împrumuturile în lei, a crescut cu 0,18% într-o singură zi, pe 6 mai. Este cea mai mare creștere zilnică din ultimii trei ani, după șocul generat de conflictul din Ucraina în martie 2022.
În ultimele 5 luni, ROBOR a fost stabil, cu variații nesemnificative, în jur de 0,01% pe zi. Cea mai recentă mișcare notabilă fusese în noiembrie 2024, înaintea turului I al prezidențialelor, când a crescut cu 0,16%.
Acum, analiștii avertizează că ratele la creditele în lei vor urca, în special pentru cei cu dobânzi variabile. Dan Suciu a confirmat acest lucru:
„Modificări la ROBOR vor exista, cu siguranță. Încercăm să găsim o soluție ca aceste modificări, și implicit pe piața dobânzilor, să nu fie semnificative.”
Dar optimismul este temperat de realitate. BNR nu poate contracara în totalitate panica din piețe. Dacă presiunea persistă, dobânzile vor continua să crească.
Bursa se prăbușește, companiile de stat pierd miliarde
Primul tur al alegerilor prezidențiale a adus o surpriză majoră: George Simion a obținut aproape 41% din voturi. Reacția piețelor nu a întârziat. Bursa de Valori București a înregistrat pierderi de aproape 6 miliarde de lei în doar câteva ore.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la companiile de stat:
- Electrica: -3,9%
- Transgaz: -2,7%
- Hidroelectrica: -1,1%
- Banca Transilvania: -3,0%
- Antibiotice Iași: -4,8%
Acțiunile au fost vândute în masă. Investitorii au reacționat negativ la incertitudinea politică, dar și la perspectiva unei coaliții instabile. Anunțul că Marcel Ciolacu urmează să demisioneze a agravat și mai mult criza de încredere.
În jurul orei 15:00, indicele principal BET a înregistrat o scădere totală de peste 2,5%, confirmând trendul descendent început încă de la deschiderea ședinței bursiere.
Investitorii fug, statul se împrumută mai scump
Turbulențele nu s-au limitat la piața valutară și bursieră. Dobânzile la care se împrumută statul român pe termen lung au crescut alarmant. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat la 7,80%, cel mai înalt nivel din 2025.
Practic, România plătește acum mai mult decât dublu față de Germania pentru a se împrumuta. Diferența este percepută de investitori ca o „taxă de risc politic”.
În condițiile actuale, Guvernul va trebui să plătească zeci de milioane de euro în plus pentru refinanțarea datoriilor. Bugetul public va fi supus unei presiuni suplimentare, exact într-o perioadă în care cheltuielile sociale și cele electorale sunt în creștere.
Situația este cu atât mai gravă cu cât instabilitatea politică nu pare să se tempereze. Demisiile din partide, mesajele contradictorii din coaliție și lipsa unui consens privind viitorul guvern adâncesc și mai mult incertitudinea.
BNR joacă defensiv. Ce urmează pentru economie
În fața acestui context volatil, BNR încearcă să țină sub control piețele. Intervențiile valutare și gestionarea lichidității din sistemul bancar sunt primele măsuri. Dar oficialii admit că nu pot ține sub control toate variabilele.
Dan Suciu spune că banca centrală nu poate ignora șocurile, ci doar să le tempereze:
„Asta ne preocupă acum, să temperăm cumva eventualele șocuri care pot apărea.”
În traducere, urmează:
- Dobânzi mai mari
- Risc valutar crescut
- Inflație alimentată de un leu slab
- Rate mai mari pentru români
Analiștii avertizează că BNR ar putea fi forțată să majoreze dobânda de politică monetară, dacă presiunea pe leu persistă. O astfel de decizie ar afecta întreaga economie, de la credite la investiții.
Economia României funcționa deja la limită, cu un deficit bugetar în creștere și cu o inflație structurală încă ridicată. Criza politică amplifică toate aceste vulnerabilități. Iar încrederea, atât a populației, cât și a investitorilor, este greu de reconstruit.
