Cristina Cohuț
Rezultatele simulării pentru Evaluarea Națională 2025 la Limba și literatura română scot la iveală realități îngrijorătoare despre nivelul de pregătire al elevilor de clasa a VIII-a. Deși simulările sunt gândite ca un test intermediar, menit să-i familiarizeze pe elevi cu rigorile examenului real, datele recente oferite de Edupedu și Ministerul Educației indică probleme grave de exprimare, scriere corectă și redactare coerentă.
Un exercițiu aparent simplu – identificarea și scrierea corectă a unor forme gramaticale – s-a dovedit a fi un obstacol major pentru marea majoritate a elevilor. Iar compunerea de la subiectul al II-lea, care cerea o interpretare a unei poezii de Lucian Blaga, a fost complet omisă de peste 42% dintre elevi. În ciuda acestor provocări, peste 64% dintre lucrările corectate au obținut totuși note peste 5, un rezultat care, deși pare încurajator la prima vedere, ascunde o realitate educațională îngrijorătoare.
Majoritatea elevilor nu stăpânesc regulile gramaticale de bază
Conform datelor analizate, doar 11,22% dintre elevii participanți la simularea Evaluării Naționale au reușit să rezolve integral și corect exercițiul de scriere corectă. Este vorba despre un subiect clasic, care verifică stăpânirea regulilor gramaticale de bază – cum ar fi acordul în gen și număr, formele corecte ale verbelor sau folosirea corectă a prepozițiilor.
Restul de 86,35% dintre elevi au rezolvat parțial cerințele, adică au identificat și scris corect doar o parte dintre cuvintele cerute. Mai grav este că 2,42% dintre lucrări nu conțineau niciun cuvânt scris corect la acest subiect, ceea ce arată că există un segment important de elevi care nu stăpânesc deloc regulile fundamentale ale limbii române.
Potrivit baremului de evaluare, fiecare cuvânt scris corect era notat cu un punct, ceea ce înseamnă că un astfel de exercițiu poate cântări semnificativ în punctajul final.
Subiectul II, un eșec colectiv
Poate cel mai îngrijorător aspect al acestei simulări este faptul că peste 42% dintre elevi nu au reușit să scrie măcar o compunere de 150 de cuvinte la subiectul II, pierzând astfel un număr important de puncte. Subiectul le cerea elevilor să redacteze un text în care să prezinte mesajul sau semnificația poeziei „Trezire” de Lucian Blaga, un exercițiu clasic de interpretare literară și exprimare scrisă, potrivit libertatea.ro.
Faptul că aproape jumătate dintre elevi nu au reușit să abordeze această cerință scoate la iveală atât lipsa de pregătire în zona redactării libere, cât și posibila lipsă de interes sau de încredere în propriile abilități. Scrierea unui text de minimum 150 de cuvinte este o competență esențială, cerută nu doar la examene, ci și în viața de zi cu zi, în orice context profesional sau educațional.
Câți elevi au obținut note de trecere la simulare
În ciuda dificultăților întâmpinate la subiectele-cheie ale examenului, 64% dintre lucrările corectate au obținut note peste 5. Acest aspect poate fi interpretat în două feluri: fie subiectele au fost formulate într-o manieră accesibilă, fie elevii au reușit să obțină punctaje decente la celelalte cerințe, cum ar fi întrebările de înțelegere a textului sau exercițiile de vocabular.
Totuși, nota de trecere nu ar trebui să fie singurul indicator al succesului. Dacă un elev ia nota 6, dar nu este capabil să redacteze un text coerent sau să identifice forma corectă a unui verb, se ridică semne de întrebare serioase asupra eficienței metodelor de predare și evaluare.
Ce spun profesorii despre aceste rezultate
Mulți profesori de limba română semnalează de ani buni o scădere constantă a nivelului de exprimare scrisă în rândul elevilor. Printre cauze se numără timpul redus dedicat compunerilor în programă, dar și dependența elevilor de tehnologie, care le-a diminuat contactul direct cu scrierea corectă și coerentă.
În plus, lipsa lecturii constante și a exercițiilor de redactare încă din clasele gimnaziale timpurii contribuie la dificultatea de a construi texte argumentate sau analize literare.
Unii dascăli vorbesc despre necesitatea unei reforme curriculare care să pună mai mult accent pe competențele reale de comunicare scrisă, și nu doar pe învățarea mecanică a definițiilor și regulilor gramaticale.
Care este soluția?
Rezultatele acestei simulări trebuie privite ca un semnal de alarmă, nu doar pentru elevi și părinți, ci mai ales pentru autoritățile din educație. Este momentul pentru o discuție serioasă despre restructurarea programei școlare, adaptarea metodelor de predare și implicarea mai activă a părinților în procesul educațional.
Elevii trebuie încurajați să scrie, să citească, să se exprime, chiar și cu greșeli – pentru că învățarea reală vine din exercițiu constant. Pe termen lung, doar așa se poate obține o schimbare reală în competențele de bază ale unei generații care va avea nevoie mai mult decât oricând de comunicare clară, logică și corectă.
Simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba română a funcționat ca o oglindă fidelă a sistemului educațional actual. Lipsa de performanță la scrierea corectă și redactarea compunerilor nu este doar vina elevilor. Este rezultatul unui cumul de factori: programe depășite, metode rigide, lipsă de resurse și o relație superficială cu lectura și scrisul.
Însă nu este prea târziu. Cu măsuri concrete, susținere reală și implicare activă, elevii pot fi ghidați spre un nivel de exprimare mai clar, mai sigur și mai corect, esențial pentru viitorul lor educațional și profesional. Simularea nu este o condamnare – este un punct de plecare. Iar de aici, fiecare pas contează.
