Loredana Ionescu
Guvernul pregătește schimbări în modul de calcul al facturilor la gaze începând cu 1 aprilie 2026, după expirarea actualei plafonări. Autoritățile de la București au transmis informal Comisiei Europene intenția de a introduce un nou mecanism de stabilire a prețurilor pentru consumatorii casnici.
Surse din cadrul Executivului european au confirmat că România a informat Bruxelles-ul cu privire la proiectul de ordonanță de urgență care vizează perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Totuși, pentru aplicarea măsurii este necesară o notificare oficială, în baza articolului 4 alineatul (8) din Directiva europeană privind piața gazelor.
Potrivit reprezentanților Comisiei, România trebuie să transmită documentația completă și argumentele care justifică intervenția statului în stabilirea prețurilor, demonstrând proporționalitatea, necesitatea și durata limitată a măsurii. Informațiile din proiect sunt analizate în prezent de instituțiile europene.
Preț reglementat pe întreg lanțul
Ministerul Energiei a publicat proiectul de act normativ care prevede menținerea unei forme de reglementare a prețului gazelor pentru populație. Măsura are ca obiectiv protejarea consumatorilor casnici și pregătirea trecerii treptate la o piață complet liberalizată.
Conform proiectului, producătorii interni vor avea obligația să livreze gaze la un preț de 110 lei/MWh către furnizori și către producătorii de energie termică pentru populație. Acest preț ar urma să fie aplicat în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că mecanismul presupune tarife reglementate nu doar la producție, ci și pe segmentul de transport, distribuție și furnizare.
„Vorbim despre mecanism transparent, clar, prin care avem un preț reglementat la producător, urmând ca pe tot lanțul – de transport, distribuție, furnizare – să avem de asemenea tarife clare și reglementate. În această formulă, prețurile finale la consumatorul casnic nu vor depăși maximul actual”, a declarat ministrul.
Componenta de furnizare ar urma să fie stabilită la 15 lei/MWh. Proiectul prevede că prețul de 110 lei/MWh poate fi modificat prin hotărâre de Guvern, în funcție de evoluțiile de pe piețele interne și internaționale sau de contextul geopolitic regional.
Impact diferit pentru consumatori
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, noul mecanism ar putea duce la scăderi de până la 23% pentru unele gospodării. În schimb, pentru consumatorii non-casnici este estimată o creștere de aproximativ 25%.
Autoritățile susțin că scopul principal este asigurarea stocurilor necesare pentru sezonul rece 2026–2027 și protejarea populației de eventuale fluctuații majore de preț.
Premierul Ilie Bolojan a declarat anterior că măsura este una tranzitorie și că va fi discutată în detaliu cu reprezentanții Comisiei Europene.
„Vom clarifica cu Comisia că este o măsură tranzitorie, în așa fel încât, din 2027, când producția de gaz va fi mult mărită, nu se mai justifică, într-adevăr, nicio schemă de plafonare. Asta nu ne generează costuri, nu afectează competiția în piață, este o măsură tranzitorie”, a afirmat premierul.
Context european și procedura de infringement
România se află deja într-o procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană din cauza reglementării prețurilor angro la gaze. Executivul european a transmis anterior un aviz motivat, considerând că stabilirea unui preț fix pentru o parte din producția internă poate distorsiona piața.
Conform legislației UE, intervențiile statului în stabilirea prețurilor sunt permise doar în condiții stricte, în special pentru protejarea clienților vulnerabili sau în cadrul unor perioade de tranziție bine justificate. Măsurile trebuie să fie proporționale, transparente, nediscriminatorii și limitate în timp.
Articolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele este cel care vizează prețuri de furnizare bazate pe piață:
„(1) Furnizorii sunt liberi să stabilească prețul la care furnizează clienților gaze naturale și hidrogen. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a asigura concurența efectivă între furnizori și pentru a asigura prețuri rezonabile pentru clienții finali.
(2) Statele membre asigură protecția clienților afectați de sărăcie energetică și a clienților casnici vulnerabili, în temeiul articolelor 26-29, prin intermediul politicii sociale sau prin alte mijloace decât intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale și a hidrogenului.
(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), statele membre pot utiliza intervenții publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale către clienții afectați de sărăcie energetică sau clienții casnici vulnerabili. Astfel de intervenții publice se supun condițiilor prevăzute la alineatele (4) și (5).
(4) Intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale:
(a) urmăresc un interes economic general și nu depășesc ceea ce este necesar în vederea atingerii respectivului interes economic general;
(b) sunt clar definite, transparente, nediscriminatorii și verificabile;
(c) garantează accesul egal la clienți al întreprinderilor din sectorul gazelor naturale din Uniune;
(d) au o durată limitată și sunt proporționale în ceea ce privește beneficiarii;
(e) nu au drept rezultat costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu;
(f) nu constituie un obstacol pentru eliminarea treptată și în timp util a gazelor fosile pentru a atinge obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.
(5) Orice stat membru care recurge la intervenții publice la stabilirea prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol respectă, de asemenea, articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 din Regulamentul (UE) 2018/1999, indiferent dacă în statul membru în cauză există sau nu un număr semnificativ de clienți casnici afectați de sărăcia energetică. Înainte de a elimina intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale, statele membre asigură măsuri de sprijin adecvate pentru clienții afectați de sărăcie energetică și pentru clienții casnici vulnerabili, în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.
(6) În scopul stabilirii unei concurențe efective pentru contractele de furnizare de gaze naturale între furnizori și al obținerii unor prețuri cu amănuntul ale gazelor naturale total eficace, bazate pe piață și accesibile în conformitate cu alineatul (1), statele membre pot, în cursul unei perioade de tranziție, să recurgă la intervenții publice la stabilirea prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale către clienții casnici care nu beneficiază de intervenții publice în temeiul alineatului (3) și către microîntreprinderi.
(7) Intervențiile publice utilizate în temeiul alineatului (6) respectă criteriile stabilite la alineatul (4) și:
(a) sunt însoțite de un set de măsuri pentru a asigura o concurență efectivă și de o metodologie de evaluare a progreselor înregistrate în privința măsurilor respective;
(b) sunt stabilite în baza unei metodologii care asigură un tratament nediscriminatoriu al furnizorilor;
(c) sunt stabilite la un preț care depășește costul, la un nivel la care poate exista o concurență efectivă în ceea ce privește prețurile;
(d) sunt concepute astfel încât să reducă la minimum orice impact negativ asupra pieței angro de gaze naturale;
(e) se asigură că toți beneficiarii unor astfel de intervenții publice au posibilitatea de a alege oferte competitive de pe piață și sunt direct informați, cel puțin în fiecare trimestru, cu privire la disponibilitatea ofertelor și a economiilor pe piața competitivă, și se asigură că acestora li se acordă asistență pentru a trece la o ofertă bazată pe piață;
(f) se asigură, în cazul în care statul membru procedează la implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în conformitate cu articolul 17, că toți beneficiarii unor astfel de intervenții publice sunt direct informați cu privire la posibilitatea instalării de contoare inteligente și primesc asistența necesară;
(g) nu conduc la o subvenționare încrucișată directă între clienții aprovizionați la prețurile de pe piața liberă și cei aprovizionați la prețurile de furnizare reglementate.
(8) Statele membre notifică Comisiei măsurile luate în conformitate cu alineatele (3) și (6), în termen de o lună de la adoptarea acestora și le pot aplica imediat. Notificarea este însoțită de o explicație a motivelor pentru care obiectivul urmărit nu putea fi atins într-o măsură satisfăcătoare cu ajutorul altor instrumente, a modului în care sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatele (4), (5) și (7) și a efectelor măsurilor notificate asupra concurenței. Notificarea descrie categoriile de beneficiari, în special clienții afectați de sărăcie energetică și clienții casnici vulnerabili, precum și alți beneficiari potențiali, durata măsurilor și numărul clienților casnici afectați de măsuri și explică modul în care au fost stabilite prețurile reglementate.
(9) Până la 15 martie 2025 și ulterior o dată la doi ani, ca parte a rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima, statele membre prezintă Comisiei rapoarte privind punerea în aplicare a prezentului articol și privind necesitatea și proporționalitatea intervențiilor publice în temeiul prezentului articol, precum și o evaluare a progreselor înregistrate în direcția asigurării unei concurențe efective între furnizori și a tranziției către prețuri bazate pe piață. Statele membre care aplică prețuri reglementate în conformitate cu alineatul (6) raportează cu privire la respectarea condițiilor prevăzute la alineatul (7), inclusiv cu privire la respectarea lor de către furnizorii care au obligația de a aplica astfel de intervenții, precum și cu privire la impactul prețurilor reglementate asupra finanțelor furnizorilor respectivi.
(10) Comisia analizează punerea în aplicare a prezentului articol în scopul de a se ajunge la stabilirea bazată pe piață a prețurilor cu amănuntul la gazele naturale și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport. Raportul include, după caz, o evaluare a impactului măsurilor respective asupra progreselor înregistrate în atingerea obiectivului Uniunii de neutralitate climatică și a celorlalte obiective privind energia și clima. Acesta poate fi combinat cu raportul menționat la articolul 5 alineatul (10) din Directiva (UE) 2019/944 privind punerea în aplicare a articolului respectiv. Raportul este însoțit sau urmat de o propunere legislativă, dacă este cazul. O astfel de propunere legislativă poate include o dată de încetare a aplicării prețurilor reglementate”.
În cazul în care România nu justifică suficient noul mecanism sau nu respectă cerințele europene, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Pentru moment, proiectul se află în analiză la nivel european, iar o decizie finală privind forma aplicabilă a schemei va depinde de dialogul dintre București și Bruxelles. Facturile la gaze din aprilie 2026 vor reflecta noul mecanism doar după finalizarea procedurilor legale și eventualele ajustări cerute de Comisia Europeană.
Sursa foto: Arhivă
